Miron, OFA UGIR: Modelul economic folosit după Revoluție în România nu mai poate continua
”Vechiul mod de a face afaceri” în România este pe cale de dispariție, iar a plăti în continuare forța de muncă cu salariul minim va duce la plecarea din țară a persoanelor active, a declarat Mirabela Miron, președintele OFA UGIR.
Mirabela Miron, președinte Organizației Femeilor Antreprenor din cadrul Uniunii Generale a Industriașilor din România (OFA UGIR), a afirmat că pandemia i-a forțat pe antreprenori să analizeze cât de pregătită este afacerea fiecăruia, pentru a se transforma radical și rapid, în cazul unei crize atipice: ”Noi, toți antreprenorii, trebuie să înțelegem că ”vechiul mod de a face afaceri” e pe cale de dispariție și că întreprinderile noastre trebuie să meargă către trei direcții majore și vitale: eficiență și independență energetică; transformarea digitală a proceselor interne și inovarea.
Alegeri 2024
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
19:35
Peste un milion de tineri vor vota pentru prima dată la alegerile prezidențiale. „Este arma noastră”
”Este evident deja, pentru noi toți, că modelul economic folosit după Revoluție, în România, nu mai poate continua și că a plăti forța de muncă la nivelul salariului minim nu înseamnă decât plecarea persoanelor active în alte țări, așa cum se întâmplă de ani de zile cu noi. Suntem obligați să revizuim atât abordările noastre economice, cât și pe cele sociale, inclusiv să forțăm statul să facă același lucru pe partea sa”, a atras atenția Mirabela Miron, președinte OFA UGIR.
OFA UGIR a susținut la Tulcea, la sfârșitul săptămânii, conferința națională ”Investițiile private încotro? Cum finanțăm viitorul agriculturii și al turismului în următorii 7 ani?”.
Corina Crețu: Statul român nu a oferit nimic IMM-urilor pe partea de granturi, prin PNRR
La conferință au participat membri ai Guvernului, Parlamentului, Administrației publice locale, europarlamentari în dialog cu importanțanți antreprenori din țară.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a punctat modul în care va fi finanțată agricultura și dezvoltarea zonei rurale. ”Sigur că noi ne-am făcut un plan, avem niște priorități. Sigur că punem accent pe ceea ce trebuie să conectăm. Avem și proiecte care au rămas în PNRR, chiar dacă nu toate proiectele pe care noi ni le-am dorit”, a spus ministrul Agriculturii.
Costin Lianu, președintele Asociaţiei producătorilor, procesatorilor şi consumatorilor în domeniul ecologic Inter-bio, a ridicat problema agriculturii ecologice și a lipsei unei strategii guvernamentale, aceasta neregăsindu-se în PNRR. ”Vă vom înainta o strategie coerentă privind acest sector”, l-a anunțat Costin Lianu pe ministrul Oros.
Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a evidențiat faptul că agricultura are un impact important asupra mediului înconjurător, iar statul are obligația să sprijine acest sector cât și turismul.”Avem obligația de a oferi sprijin real companiilor, pentru a reveni la starea de dinainte de pandemie”, a afirmat ministrul Turismului.
Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european pentru Politica Regională, şi-a exprimat încrederea că toate Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă transmise de statele membre vor fi aprobate de Comisia Europeană şi i-a încurajat pe întreprinzătorii mici şi mijlocii să acceseze fondurile structurale.
”Avem acest plan unic, PNRR, o şansă istorică ce se acordă statelor europene pentru a-şi reveni după pandemie, 29,2 miliarde de euro, din care jumătate granturi, jumătate partea de împrumuturi. Din păcate, statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi, ci sunteţi invitaţi să accesaţi partea de împrumuturi”, a afirmat europarlamentarul.
Propunerile abordate pe durata conferinței OFA UGIR se vor concretiza în scrisori transmise ministerelor de resort, cu convingerea că prin dialog social vom reuși să aducem în atenția decidenților politici măsuri care să se integreze în politicile de dezvoltare.