Într-un interviu acordat jurnalistei Liliana Curea, pentru ȘtirileProTV.ro, ministrul a explicat că un spital finanțat prin PNRR a fost deja dat în folosință, în timp ce celelalte șapte vor fi date în folosință anul acesta, ”până în luna iulie”.
”Vorbim aici de opt spitale care și-au păstrat finanțarea prin PNRR. Unul a fost deja dat în folosință, celelalte șapte sunt toate într-un stadiu avansat de peste 90%. Până-n iulie, cele șapte rămase vor fi date în folosință. În paralel, alte nouă unități sanitare pentru care s-au început lucrările au fost mutate în altă sursă de finanțare, tot fonduri europene nerambursabile. Și ele au un stadiu avansat, în medie de 30-40%. Sigur că termenul lor de implementare a devenit 2029, odată cu mutarea, odată cu transferul în altă sursă de finanțare”, a spus Alexandru Rogobete pentru Știrile Pro TV.
În același timp, a mai spus ministrul, mai există trei ”centre de arși grav”, finanțate printr-un proiect al Băncii Mondiale.
(...) două din ele sunt finalizate acum. Se lucrează la dotarea cu echipamente medicale. Avizarea, mă rog, testarea circuitelor și așa mai departe... Vorbim de Timișoara și Târgu Mureș. Cel de la Grigore Alexandrescu, care va fi primul și singurul centru de arși grav pentru copii din România, este și el într-un stadiu avansat. Cred eu că anul acesta, în iarnă, va fi finalizată construcția, și anul viitor poate fi dat în folosință. Este un proces istoric, să știți, pentru sănătatea românească, care se întâmplă pentru prima dată în ultimii 36 de ani.”, a declarat ministrul Sănătății.
Ce s-a întâmplat în unitățile medicale care au pierdut proiectele PNRR: ”Stăm să numărăm pomii prin curtea spitalului”
Întrebat ce s-a întâmplat în unitățile care au pierdut proiectele finanțate prin PNRR, ministrul Sănătății a spus că nu vrea să arate cu degetul persoanele vinovate, pentru că, în opinia sa, ”nu sunt vinovați”.
El a dat drept exemplu pentru blocajele din proiectele PNRR ”legislația stufoasă”, ”legislația inaplicabilă”, ”legislație care de multe ori nu ține cu cel care face proiectul”.
”Sunt unități care nu au reușit sau unde au apărut blocaje și întârzieri și aici ... rolul meu nu este să găsesc vinovați de serviciu. Asta am făcut 36 de ani. Rolul meu în situația aceea de criză, când trebuia renegociat PNRR-ul, când erau investiții începute, dar nu suficient de avansate încât să-și păstreze finanțarea, rolul meu era, a fost și al colegilor mei, până la urmă, și aici chiar vreau să-i mulțumesc colegial și sincer ministrului Fonduri Europene, domnului Dragoș Pîslaru, care a înțeles fenomenul și alături de care am reușit să deblocăm situația. Rolul meu atunci a fost de a găsi soluții pentru a continua proiectele începute, dar care nu-și mai pot păstra finanțarea din PNRR. De ce? Putem discuta până mâine. Legislație stufoasă, legislație inaplicabilă, legislație care de multe ori nu ține cu cel care face proiectul. Și acesta este adevărul. Autorizații și avize emise după o birocrație înfiorătoare. Stăm să numărăm pomii prin curtea spitalului, în loc să construim spitalul. Aceasta este realitatea. Și sigur că lista poate continua.
Cred că mai important decât să vă dau câteva nume de potențiali vinovați, care din punctul meu de vedere nu sunt vinovați, cred că mai important ar fi să ne gândim ce am învățat din această lecție a acestui program atât de mare și atât de important pentru sănătatea românească și cum schimbăm și cum debirocratizăm și cum ușurăm legislația, astfel încât, la un viitor proiect de acest gen, legislația din România să fie de partea celor care construiesc, și nu împotriva lor, așa cum din păcate este de multe ori.”, a mai declarat ministrul Sănătății.
În luna iulie a anului 2025, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a afirmat că în România erau în construcţie ”15 spitale, realizate cu fonduri din PNRR”.
