Ministerul Agriculturii îi va ajuta pe ciobani să își vândă lâna
Programul prin care ministerul Agriculturii vrea să îi ajute pe ciobani să-şi vândă lâna prinde contur. Deşi oierii nu consideră de mare ajutor leul oferit de stat pe kilogram, majoritatea a depus cereri de finanţare.
Sunt însă neîncrezători, pentru că au dispărut centrele de colectare şi prelucrare a lânii.
Nici fabrici de tors şi ţesut stofe nu mai avem, iar intermediarii care exportă oferă un preţ derizoriu. De cealaltă parte, cei care colectează susţin că lâna românească este de proastă calitate, pentru că ciobanii nu mai au grijă de ea.
32.000 de mii de ciobani din toată ţara au depus cerere pentru ajutorul oferit de Guvern, ca să-şi vândă lâna. Ioan Cioacă este unul dintre ei: "Leul ăla care-i ajută guvernul? Ăla-i nimic pentru mine şi chiar pentru oricare crescător este un nimica. Să înfiinţeze un centru de colecatre a lânei şi să o şi valorifice, adică să facă ceva din ea.”
Ministerul Agriculturii şi-a propus să le dea ciobanilor câte un leu pentru fiecare kilogram de lână vândută unui centru de colectare.
Florin Dragomir, cioban: "Preţul lânii e pe nimic, a ajuns la 1 leu kg, 50 de bani, cum poţi să o vinzi? Noi nu ne putem scoate nici tunsul pe banii care îi luăm pe lână.”
Marile ateliere de tors şi fabricile de stofă româneşti au dispărut, astfel că ciobanii n-au mai avut unde să valorifice lâna. Şi nu i-a mai interesat nici calitatea ei. Un investitor turc stabilit în Sibiu, care adună lână din toată ţară, spune că marfa e multă şi proastă, aşa că nu e de mirare că preţul e foarte mic.
Ergun Akavci, colector şi exportator: ”Asta (arată lâna, n.red.) nu a fost păstrată bine, e murdară cu ciulini, prelucrată e cel mai prost produs. La fel şi asta puteau să o cureţe înainte, nu să ajungă calitatea cea mai proastă. A prins şi ploaie şi umezeală, a îngălbenit. Lână romanească s-a schimbat şi din cauza oilor, oile s-au corcit. Negre, sure."
Lână colectată la Sibiu se prelucrează în Turcia şi ajunge apoi în Germania, Italia, Franţa, China şi India. Cerere ar fi şi la noi, ne spune Andreea, o tânăra din judeţul Cluj care a renovat atelierul de tors şi dărăcit al bunicilor. A început cu 50 de kilograme de lână, iar acum a ajuns la 12 tone.
Fără niciun ajutor, Andreea a învăţat singură cum se curăţă, spală şi se vopseşte lâna.
Însă, din păcate, munca ei este îngreunată de calitatea lânii, pentru că ciobanii nu au grijă de ea: "Aşa arată lâna nespălată la noi, plină de scaieti şi impurităţi, îmi ia foarte mult timp să o curat trebuie să o iau la mâna. E plină de paie şi alte impurităţi. Şi dacă ciobanii ar primi aceşti bani? Probabil ar avea un interes şi ar îngriji oile păşunile şi ar fi o lână curate.
Lâna o vinde pe internet şi are clienţi din toată ţara.
Fire toarse naturale sau colorate se vând cu 40- 45 de lei kilogramul, iar lâna netoarsă 30-40 de lei kilogramul.
