Deficitul bugetului general consolidat a scăzut cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, faţă de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor privind execuţia bugetară, publicate luni de Ministerul Finanţelor.

„Rezultatele execuţiei bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanţele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci şi să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanţelor publice, de priorităţi bine definite şi de decizii care să ţină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat şi continuat", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în comunicatul instituţiei.

Într-o declarație făcută luni, Sorin Grindeanu a afirmat că României îi lipsesc acum circa 10-12 miliarde de lei pentru „buna funcționare a statului”, cu precizarea că „există vreo 16 miliarde de lei din evaluările noastre, din lucrări executate și nefacturate”, ceea ce ar însemna că deficitul în discuție ar fi doar cel cash, nu cel real.

„Prognozele sunt de minus 0,7. M-aș bucura să nu existe cele 16 miliarde lucrări executate și nefacturate. M-aș bucura să nu fie nevoie de încă 10 miliarde până la sfârșitul anului pentru funcționarea statului”, a mai spus Grindeanu.

Recomandări Video

Potrivit MF, deficitul bugetar s-a redus cu peste 23% în termeni nominali şi cu 1,5 puncte procentuale ca pondere în PIB, evoluţie care reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9% în primele nouă luni ale anului, într-un ritm superior celui înregistrat de cheltuieli, care au avansat cu 5,5%.

În acelaşi timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, în timp ce investiţiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei.

„Rezultatele arată că reducerea deficitului bugetar şi susţinerea investiţiilor pot avansa simultan, însă nu elimină dezechilibrele structurale ale economiei româneşti şi presiunile asupra finanţelor publice, în special în perspectiva ultimului trimestru al anului", potrivit raportului Ministerului Finanţelor.

Veniturile totale au însumat 522,69 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2026, în creştere cu 11,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 1,23 puncte procentuale, susţinute atât de veniturile fiscale - cu precădere TVA, cât şi de fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 7,8%

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 47,27 miliarde lei, înregistrând o creştere de 7,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (15,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluţie însemnată a fost înregistrată şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice (18,5%). Creşterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (3,2%), a fost influenţată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 165,40 miliarde lei, în creştere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde lei, consemnând o creştere de 8,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (11,2%, an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 118,27 miliarde lei, în creştere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influenţată de avansul încasărilor brute din TVA (21,4% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+8,2%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (26,71 miliarde lei în ianuarie - septembrie 2026, comparativ cu 24,69 miliarde lei în ianuarie-septembrie 2025).

Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde lei, consemnând o creştere de 2,4% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+6,6% an/an). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, explică Ministerul Finanţelor.

Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde lei, consemnând o contracţie de 6,8%, influenţată parţial şi de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 48,95 miliarde lei, în creştere cu 39,8% (an/an).

Cheltuielile totale au crescut cu 5,5% față de anul trecut

Pe de altă parte, cheltuielile totale, în sumă de 601 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025, de la 29,5% din PIB la 29,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde lei, în scădere cu 4,43 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,62 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 77,70 miliarde lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde lei, cu 10,69 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 187,93 miliarde lei fiind aproape la acelaşi nivel comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele şapte luni ale anului 2026.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 9,53 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,48 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 10,29 miliarde lei, în scădere cu 2,50 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli includ, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 60,98 miliarde lei şi cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Ținta de deficit bugetar asumată pentru 2026 este de 6,2% din PIB

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 25,154 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,61 miliarde lei la 107,77 miliarde lei. Din această sumă, 65,6% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Până la finele lunii septembrie au fost efectuate plăţi în valoare de 6,337 miliarde lei reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.

De asemenea, valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele nouă luni este cu 23,75 miliarde lei, respectiv cu 48,8%, mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, compensând investiţiile finanţate din fonduri naţionale, unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepţional al plăţilor efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, contribuţia statului la capitalul social al Societăţii Carpatica Feroviar România - S.A., precum şi alte plăţi în domeniul apărării.

Ţinta de deficit bugetar asumată de autorităţi pentru 2026 este de 6,2% din PIB.

În acelaşi timp, agenţiile de evaluare financiară au propriile estimări privind deficitul bugetar cu care România va încheia anul în curs. Fitch Ratings estimează un deficit bugetar de 5,9% din PIB, sub ţinta de 6,2% stabilită de Guvern, S&P prognozează un deficit general guvernamental fiscal de 6,25% din PIB, iar Moody's proiectează anul acesta deficitul la 5,8% din PIB.