Ministerul Finanţelor a transmis, vineri, că plăţile deja efectuate pentru proiecte finanţate prin PNRR, dar care nu vor fi validate de Comisia Europeană, vor trebui suportate integral de la bugetul naţional.
„Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiţii şi reforme. Prin urmare, încasarea sumelor din cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate şi pentru respectarea ţintei de deficit. Plăţile pentru ţinte şi jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR şi vor trebui acoperite din bugetul naţional”, se arată într-un comunicat al ministerului.
Până în prezent, România a încasat din PNRR suma de 13,27 miliarde de euro, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului (8,95 miliarde euro granturi şi 4,32 miliarde euro împrumuturi). Această sumă include şi cei 301,2 milioane de euro încasaţi la data de 9 octombrie 2026, aferenţi ţintelor şi jaloanelor suspendate din cererea de plată nr. 3.
Potrivit MF, mai rămân de încasat 6,43 miliarde de euro. Din aceştia, 2,08 miliarde de euro provin din cererea de plată nr. 5, aflată în prezent în evaluare la Comisia Europeană, iar 4,35 miliarde de euro din cererea de plată nr. 6. Aceasta din urmă este cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026, decizia Comisiei Europene fiind aşteptată până la data de 20 noiembrie 2026.
Instituţia precizează că investiţiile şi reformele din PNRR sunt finanţate iniţial de la bugetul de stat, granturile aferente plăţilor fiind reîntregite ulterior din sumele primite de la Comisia Europeană pe baza cererilor de plată validate. „Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului, întrucât cheltuielile realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile aferente PNRR şi rămân în sarcina bugetului naţional”, a transmis MF.
Banii PNRR nu sunt venituri bugetare
Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au însumat 22,27 miliarde de lei, în timp ce plăţile pentru proiectele finanţate din aceste granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei. Ministerul atrage atenţia că sumele împrumutate prin PNRR nu constituie venituri bugetare, ci o sursă de finanţare a deficitului bugetar, mai ieftină decât împrumuturile de pe piaţă. Astfel, plăţile din această componentă, de 15,74 miliarde de lei - la 30 septembrie - , se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranşelor.
La nivelul ordonatorilor principali de credite, ministerele şi celelalte instituţii publice centrale au efectuat, până la 14 octombrie, plăţi de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanţate din fonduri europene şi PNRR. Aceasta reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 şi actualizate în cursul anului.
Din totalul plăţilor, 44,63 miliarde de lei au fost efectuate prin PNRR (un grad de realizare de 74,2%, din care 28,71 miliarde de lei din granturi şi 15,91 miliarde de lei din împrumuturi), iar plăţile din fonduri europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei (54,6% din creditele bugetare alocate). Execuţia include şi fondurile europene pentru agricultură, ale căror plăţi se concentrează, potrivit calendarului specific, în ultimele luni ale anului.
Toate investițiile vor fi evaluate
Reprezentanţii MF subliniază că toate investiţiile vor fi evaluate, urmând să reprezinte baza pentru rectificarea bugetară şi pentru bugetul pe anul 2027. În acest sens, Ministerul Finanţelor a solicitat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, precum şi ordonatorilor de credite, actualizarea şi consolidarea informaţiilor privind situaţia financiară a PNRR: sumele care vor fi efectiv încasate, cheltuielile deja efectuate, obligaţiile rămase de plată şi investiţiile care necesită continuarea finanţării.
„Pentru rectificarea bugetară şi bugetul pe anul 2027, creditele bugetare destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranşele de plată rămase de încasat şi cu plăţile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026. Cererea de plată nr. 6 este ultima tranşă a Planului. Plăţile aferente investiţiilor din Plan nefinalizate în cadrul contractelor de finanţare, care nu pot fi efectuate în acest an, vor fi programate în anii următori, în limita spaţiului fiscal disponibil”, au transmis reprezentanţii ministerului.
Pentru construcţia bugetului pe anul 2027, punctul de plecare îl reprezintă obligaţiile deja asumate: nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistenţă socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, restul de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investiţiilor publice aflate în execuţie, precum şi angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare (pentru care, în primele nouă luni ale anului 2026, s-au efectuat plăţi de 6,34 miliarde de lei).
„Evaluarea acestor obligaţii, alături de continuarea consolidării fiscale, va determina spaţiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027”, a concluzionat Ministerul Finanţelor.
Aceste date au fost prezentate vineri de Ministerul Finanţelor, în şedinţa de Guvern, printr-o notă privind execuţia bugetară în primele nouă luni ale anului 2026, precum şi situaţia fondurilor europene şi a PNRR.
