Metoda legală prin care marile bănci din România nu au plătit niciun leu drept impozit pe profit
Autorităţile vor să taxeze dur băncile, după ce au descoperit că, în ultimii ani, mai bine de două treimi dintre bănci nu au plătit niciun leu drept impozit pe profit.
Asta pentru că au declarat Fiscului pierderi an de an.
Ministrul Finanţelor afirmă răspicat că unele bănci au făcut intenţionat pierderi, că să nu plătească impozit pe profit, şi vrea să le pună limite când vând creditele restante. Bancherii se apară însă şi spun că au respectat legea.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
30 de bănci prezente în România, adică două treimi din numărul lor total, au plătit zero impozit pe profit în perioada 2012-2016, potrivit datelor bursa.ro. Pe listă se găsesc de la giganţii sectorului bancar - precum BCR, Bancpost, Garanti sau OTP - până la nume mai puţin cunoscute, ca Banca Renaşterea Creditului Românesc, dar şi instituţii de credit care au dispărut de pe piaţă între timp.
Într-un comunicat, reprezentanţii industriei bancare spun că "respectă legislaţia şi reglementările aplicabile în România" şi că rezultatele financiare ale sistemului din ultimii ani au fost influenţate de efectele crizei economice.
Una dintre cele mai mari bănci spune că, în cei 10 ani de la privatizare, a înregistrat un profit de 3,9 miliarde de lei şi a achitat statului român, ca taxe şi impozit, 4 miliarde de lei.
Iar o altă instituţie de credit explică faptul că a avut pierderi fiscale înregistrate din anii precedenţi, motiv pentru care nu a plătit impozit pe profit.
"Pierderile fiscale se datorează provizioanelor constituite pe fondul contextului economic nefavorabil în care companiile şi-au desfăşurat activitatea", explică alţi bancheri.
Reacţiile vin după ce ministrul Finanţelor a declarat că Fiscul nu va mai tolera operaţiunile prin care instituţiile de credit evita plata impozitului pe profit. Aşa că acum Ministerul Finanţelor propune ca băncile să nu-şi mai poată deduce creanţele vândute decât într-o proporţie de cel mult 30%, şi nu de 100%, aşa cum se întâmplă în prezent.
Guvernatorul Băncii Naţionale spune că Fiscul trebuie să verifice de ce băncile nu au profit ani la rând.
Toamna trecută, Ionuţ Mişa, actualul ministru al Finanţelor, pe atunci director în cadrul ANAF, spunea că Fiscul a descoperit adevărate circuite frauduloase ale creditelor. Mişa a descris atunci şi "circuitul" prin care băncile puteau evita plata impozitului pe profit prin filiale din paradisuri fiscale.
De exemplu, o banca vinde un portofoliu de credite restante către o companie offshore. Creditele valorează 100 de milioane de euro, dar banca încasează doar 5 milioane de euro, adică marchează o pierdere de 95 de milioane de euro.
Din profitul băncii se scade mai apoi cheltuiala cu creditele restante şi, dacă banca iese pe minus, atunci plăteşte zero impozit.
Creditele vândute de bănci au fost şi restante, dar şi cu ratele la zi, spun reprezentanţii clienţilor instituţiilor de credit.
Andreea Cristoforidis, reprezentant asociatie datornici: "Este justificat un discount de 97% sau 95% pentru vânzarea unui astfel de portofoliu, în condiţiile în care oamenilor li s-a refuzat dreptul unei negocieri sau un discount de 10-20%. Oamenii, debitorii, s-au văzut în imposibilitatea de a purta discuţii cu banca, pentru că trebuiau să contacteze firme din Olanda sau din cine ştie ce paradis fiscal."
În vreme ce băncile şi-au reglat situaţiile financiare, datornicii au avut de suferit. Unii dintre ei au ajuns în situaţii disperate - şi cu datorii, şi cu casele luate.
Alexandra Burada, avocat: "Este clar că legislaţia a permis asemenea tip de tranzacţii, este o practică curentă a instituţiilor de credit, începând cu anii crizei. S-a ajuns în situaţia în care, pentru un credit de nevoi persoane 5.000 de euro, care ulterior acumulării de dobânzi s-a transformat într-un credit de 20.000 de euro, debitorul să-şi piardă imobilul, valorificat de către cesionar."
Sursa: Pro TV
Etichete: BNR, banci, banca, credit, datorii, profit,
Dată publicare:
09-08-2017 18:01