Marcel Boloș, despre măsurile fiscale: Avem probleme cu fondurile europene. Riscăm să pierdem 75 de miliarde de euro

Marcel Bolos
Agerpres

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat duminică, despre pachetul de măsuri fiscale, că nu a fost discutat în spaţiul public doar ca să se afle în treabă, ci este necesar pentru că avem problema cu deficitul şi fondurile europene.

„Proiectul de lege a fost discutat într-o primă lectură, în Guvern, tocmai în ideea aceasta ca toţi membrii Guvernului să ia la cunoştinţă şi apoi să avizeze proiectul, conform procedurilor legale. Sigur, proiectul de lege, până în momentul în care se aprobă de către Guvern, poate fi adăugat şi pot fi aduse aceste modificări dar toate acestea trebuie făcute cu respectarea procedurilor legale şi respectarea tuturor observaţiilor şi a avizelor ministerelor de linie”, a spus ministrul la un post de televiziune, potrivit News.ro.

Boloş a precizat că „deciziile au fost luate în coaliţia de guvernare, pentru că la mijloc este vorba despre o decizie politică şi despre un cost politic pe care Guvernul trebuie să şi-l asume”.

„Noi, la Ministerul de Finanţe, nu am făcut decât să integrăm aceste măsuri din punct de vedere tehnic, respectiv să le asigurăm aplicativitatea”, a mai spus Boloş.

Cine are ultimul cuvânt

Întrebat cum comentează afirmaţia premierului Marcel Ciolacu, de vineri, potrivit căreia nu este de acord cu unele dintre măsurile prezentate oficial, Marcel Boloş a spus: „Dumnealui are ultimul cuvânt şi (..) când se va aproba în Guvern în forma în care va fi trimis Parlamentului pentru asumarea răspunderii guvernamentale, până la acel moment proiect de lege, potrivit procedurilor pe care le avem îi pot fi aduse aceste modificări. Acum depinde şi care e conţinutul acestor modificări şi ce anume este discutabil în măsurile care sunt destul de complexe”, a arătat el.

Citește și
„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

75 de miliarde de euro ar putea fi pierdute

„Acest proiect de lege nu l-am discutat şi nu s-a discutat în spaţiul public doar ca să ne aflăm în treabă, este necesar pentru că avem problema aceasta cu deficitul bugetar şi cu fondurile europene şi riscul de suspendare a fondurilor europene. Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a subliniat Marcel Boloş.

La ce nu se poate renunța

Despre măsurile la care nu se poate renunţa sub nicio formă, ministrul Finanţelor a arătat că sunt trei paliere, unul se referă la reducerea de cheltuieli publice, al doilea de combatere a evaziunii fiscale şi abia al treilea este cel cu privire la măsurile fiscal-bugetare.

„Nu am lăsat totul pe umerii contribuabililor, dar nici nu putem să tolerăm zonele de optimizare fiscale sau să tolerăm la neşfârşit dezechilibrele bugetare care se manifestă în marile sisteme publice. Uitaţi-vă ce este la fondul de sănătate, unde 1,2 milioane de asiguraţi nu plătesc contribuţia la asigurările de sănătate. Unde în lumea aceasta un asigurat sau un angajat nu plăteşte pensie sau asigurarea de sănătate. Acestea sunt lucruri elementare, de bun simţ şi noi avem în continuare această problemă cu marile sisteme publice”, a mai declarat Boloş.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"
Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"
Citește și...
Criza fermelor din România. Seceta a dus la peste 120 de insolvențe în nouă luni și pierderi masive pentru agricultori
Criza fermelor din România. Seceta a dus la peste 120 de insolvențe în nouă luni și pierderi masive pentru agricultori

Seceta din ultimii ani a făcut ca multe dintre fermele din țară să intre în insolvență, iar altele de abia mai reușesc să reziste.

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 7% în primele nouă luni din 2024. Zonele cu cele mai multe falimente
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 7% în primele nouă luni din 2024. Zonele cu cele mai multe falimente

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 6,92%, în primele nouă luni din 2024, până la 30.094, faţă de 28.146 în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Prețurile din România cresc mai repede decât în orice alt stat din UE. Scumpirile, cauzate de majorările de salarii și pensii
Prețurile din România cresc mai repede decât în orice alt stat din UE. Scumpirile, cauzate de majorările de salarii și pensii

În 2024, România rămâne campioana scumpirilor în Uniunea Europeană. Conform previziunilor Comisiei Europene, țara noastră va încheia anul cu cea mai mare rată a inflației, ceea ce înseamnă că la noi prețurile cresc mai repede decât în orice alt stat UE.

Recomandări
La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să mintă când întrebăm despre arderile ilegale din Capitală
La Agenția pentru Mediu București, șefii le cer angajaților să mintă când întrebăm despre arderile ilegale din Capitală

De departe, cea mai poluată zonă din România este regiunea București-Ilfov.

Nicolae Ciucă, atac sub centură la George Simion: e „o țeapă” la fel de mare ca Nordisul. Ce a putut să mai spună despre el
Nicolae Ciucă, atac sub centură la George Simion: e „o țeapă” la fel de mare ca Nordisul. Ce a putut să mai spună despre el

George Simion este „o țeapă” la fel de mare ca Nordisul, afirmă contracandidatul său, liberalul Nicolae Ciucă. Mai mult, liderul AUR este considerat și „cel mai tânăr nostalgic” după Nicolae Ceaușescu.

Ce spune Olaf Scholz, după ce a fost criticat de țara sa că a vorbit cu Vladimir Putin. „Nu putem ignora”
Ce spune Olaf Scholz, după ce a fost criticat de țara sa că a vorbit cu Vladimir Putin. „Nu putem ignora”

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Vladimir Putin de nu a oferit niciun indiciu despre o schimbare cu privire la războiul din Ucraina în conversația lor de vineri, dar şi-a apărat decizia mult criticată de a suna la Kremlin, transmite Reuters.