„Dacă proiectul legii salarizării va fi adoptat în forma actuală, s-ar produce o reducere substanţială a veniturilor personalului silvic. Măsura va afecta mii de silvicultori”, precizează sindicaliştii.
„Începând cu anul 2008, odată cu adoptarea Codului silvic prin Legea nr. 46/2008, Parlamentul României a recunoscut specificul activităţii silvice şi a stabilit acordarea unui spor de risc de 25% din salariul de bază pentru personalul silvic. Această reglementare a avut la bază condiţiile dificile de muncă, gradul ridicat de periculozitate, responsabilitatea profesională şi riscurile specifice activităţii desfăşurate de silvicultori”, afirmă sindicaliştii într-un comunicat de presă.
Potrivit acestora, sporul de risc se aplică, începând din 2008, personalului silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, structurilor teritoriale, ocoalelor silvice de regim, structurilor silvice de rang superior, Regiei Naţionale a Pădurilor şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea".
„Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod silvic, adoptat prin Legea nr. 331/2024, sporul de risc a fost eliminat. Pentru a evita diminuarea veniturilor personalului silvic şi pentru a menţine recunoaşterea condiţiilor speciale în care acesta îşi desfăşoară activitatea, legiuitorul a introdus în Codul silvic o majorare echivalentă cu 25% a salariului de bază. Părea că nedreptatea a fost reparată. Dar majorarea nu a mai fost aplicată, fiind suspendată prin OUG nr. 4/2025”, afirmă sindicaliştii.
Aceştia precizează că această prevedere nu reprezintă „o majorare salarială propriu-zisă”, ci are „caracter compensatoriu pentru pierderea sporului de risc”, scopul său fiind menţinerea veniturilor aflate în plată şi evitarea reducerii cu 25% a salariilor personalului silvic.
„În proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în consultare la data de 25 mai 2026, art. 36 alin. (1) pct. 18 propune abrogarea art. 137 alin. (4) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic. În fapt, aplicarea acestei prevederi va conduce la diminuarea veniturilor silvicultorilor cu 25%”, susţin sindicaliştii.
Federaţia Silva a solicitat, în 26 mai, Ministerului Muncii eliminarea acestei prevederi din proiectul de lege, afirmând că nu este vorba de „un beneficiu salarial nou”, ci de „compensarea fostului spor de risc” şi protejarea veniturilor existente ale personalului silvic.
„Dacă proiectul legii salarizării va fi adoptat în forma actuală, s-ar produce o reducere substanţială a veniturilor personalului silvic. Măsura va afecta mii de silvicultori care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii publice centrale pentru silvicultură, Gărzii Forestiere Naţionale, gărzilor forestiere judeţene, ocoalelor silvice de stat, de regim şi private, Regiei Naţionale a Pădurilor şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură. Aceşti salariaţi sunt expuşi în continuare aceloraşi condiţii grele de muncă, aceluiaşi grad de periculozitate şi aceloraşi responsabilităţi privind administrarea, paza, protecţia şi gestionarea durabilă a pădurilor”, se arată în comunicatul citat.
În consecinţă, Federaţia solicită Guvernului şi Ministerului Muncii „să corecteze proiectul şi să garanteze că noua lege a salarizării nu va produce diminuări de venituri pentru personalul silvic”, evitând „inechităţile salariale” şi protejând astfel „veniturile în plată”.
Formula propusă de Federaţia SILVA este următoarea: „La art. 36 alin. (1) din proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, punctul 18 se elimină."
Federaţia Sindicatelor Silva îşi exprimă „disponibilitatea de a participa la orice formă de consultare, cu argumente juridice, sociale şi profesionale” pentru definitivarea proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel încât veniturile silvicultorilor să nu fie afectate de această lege.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a transmis, duminică seară, câteva concluzii după primele consultări pe Legea salarizării, la care au participat peste o sută de persoane din mai multe sectoare de activitate.
Pîslaru anunţă că s-au primit sute de observaţii, unele punctuale, care pot fi rezolvate şi corectate, dar altele care necesită analize mult mai aprofundate. Ministrul interimar a precizat că nu vor putea fi rezolvate, printr-un singur act normativ, toate problemele strânse în ultimii ani în toate domeniile.
"Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale", a avertizat Pîslaru, adăugând că, pentru a îndeplini jalonul din PNRR, legea trebuie promulgată până la 31 august.
În același timp, proiectul de lege aflat în transparență publică introduce o prevedere tranzitorie prin care personalul bugetar care ar urma să înregistreze scăderi salariale după aplicarea noii legi va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031. Concret, dacă salariul stabilit prin noua grilă este mai mic decât cel aferent lunii decembrie 2026, diferența va fi compensată individual, atât timp cât angajatul își păstrează aceeași funcție și aceleași condiții de muncă. Sunt excluse din calcul veniturile suplimentare obținute din proiecte finanțate din fonduri europene și stimulentele aferente acestora, iar plata acestei diferențe se va face lunar, în mod individual, în limita condițiilor de eligibilitate, fără a depăși termenul final stabilit.
Legea salarizării unitare prevede că niciun salariu din sectorul public nu va scădea.
Dacă noul calcul ar duce la un venit mai mic decât cel din decembrie 2026, diferența va fi acoperită printr-o „diferență salarială tranzitorie”, plătită lunar, până cel târziu în 2031, cât timp angajatul rămâne pe aceeași funcție.
Guvernul susține că măsura urmărește reducerea inechităților din sistem și apropierea treptată a salariilor mai mici de cele mai mari, fără diminuări de venituri totale. Adoptarea legii este legată și de îndeplinirea angajamentelor din PNRR pentru accesarea fondurilor europene.
