Intrarea în Uniunea Europeană a avut un efect spectaculos pentru România. Avem același nivel de trai ca al Ungariei

×
Codul embed a fost copiat

Intrarea în Uniunea Europeană a avut un efect spectaculos pentru România, dar şi pentru celelalte țări din Europa Centrală și de Est.

De la statutul de „cele mai sărace”, multe au recuperat rapid din decalajul față vestul Europei, arată Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Totuși, suntem încă la peste 60% ca nivel de putere de cumpărare față de Germania, dar, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, ne apropiem de 80%.

Când am intrat în Uniunea Europeană, în 2007, aveam o putere de cumpărare de 44% din media Uniunii Europene. Integrarea, care a deschis piețe și oportunități pentru noi, pe lângă accesul la bani europeni, ne-a ajutat să creștem mult mai repede - până la 76%, cât au și ungurii. Nu s-a întâmplat doar în cazul nostru ci și al celor 10 țări din regiunea Europei Centrale și de Est.

Este vorba despre Cehia, Estonia, Slovenia și Polonia, arată un studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a analizat ce produse și servicii pot fi cumpărate dintr-un salariu în fiecare țară.

Citește și
Camera de Comert Bucuresti
Camera de Comerţ şi Industrie a României anunță că sprijină controversatul acord comercial MERCOSUR

Christian Năsulea, profesor de economie mondială: „E o evoluție extraordinară. Aderarea la UE, participarea la piața unică au reprezentat un avantaj imens, care ne-a permis să recuperăm o mare parte din decalajul istoric. Aproximativ 60% din îmbunătățirea nivelului de trai se corelează cu apartenența la UE.”

România s-a dezvoltat însă cu mari decalaje. Bucureștiul este de două ori și jumătate mai bogat decât media din ţară, ca putere de cumpărare.

Deși valoarea economiei noastre a crescut de două ori și jumătate în ultimul deceniu, suntem la 66% față de nemți ca nivel de trai. 45.000 de dolari este produsul intern brut pe locuitor la noi, având în vedere puterea de cumpărare, față de 68.000 de dolari în Germania.

Cifrele arată totuși că la acest capitol stăm mai bine decât state membre mai vechi - de pildă, Grecia. Specialiștii explică de ce.

Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației Analițtilor Financiari: „Prețurile în Grecia sunt mai mari decât în România, un salariu mediu în România cumpără mai mult aici decât cumpără un salariu mediu în Grecia, deși acel salariu din Grecia, ca valoare, e mai mare decât în România. Acum suntem cumva la nivelul Ungariei ca nivel de trai.”

Pentru că au pornit de jos, fiind printre cele mai sărace state ale continentului, țările din Europa Centrală și de Est au reușit în ultimii 20 de ani să se dezvolte rapid cu bani de la Bruxelles și cu investiții străine. Asta în vreme ce economiile vestice - deja dezvoltate - au avansat mai încet.

Fondul Monetar Internațional estimează chiar că, la finele acestui deceniu, Slovenia ar putea depăși Italia ca venit pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani
FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani
Citește și...
Camera de Comerţ şi Industrie a României anunță că sprijină controversatul acord comercial MERCOSUR
Camera de Comerţ şi Industrie a României anunță că sprijină controversatul acord comercial MERCOSUR

Conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a anunțat că a decis, în unanimitate, să sprijine Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană (UE) şi Mercosur.

Modificări la eșalonarea datoriilor fiscale. Anunțul oficial al ANAF
Modificări la eșalonarea datoriilor fiscale. Anunțul oficial al ANAF

Sistemul de eşalonare la plată a datoriilor fiscale a fost reformat începând cu 1 ianuarie 2026, prin modificarea Codului de procedură fiscală, noile reglementări vizând reducerea tratamentelor preferenţiale şi sprijinirea disciplinei financiare.

Prognoză CNSP: Inflația și tăierile bugetare frânează economia României. Creștere de doar 1% în 2026
Prognoză CNSP: Inflația și tăierile bugetare frânează economia României. Creștere de doar 1% în 2026

Impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunţat în acest an şi se va resimţi cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a menţinerii unei inflaţii ridicate în prima parte a anului.

Recomandări
Ce prevede reforma administrației publice: reduceri de posturi, impozite mărite și noi atribuții pentru autoritățile locale
Ce prevede reforma administrației publice: reduceri de posturi, impozite mărite și noi atribuții pentru autoritățile locale

Cheltuielile bugetare vor fi reduse în anul 2026 cu 3,367 miliarde lei, ca urmare a aplicării unui proiect de lege privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale și eficientizarea administrației publice.

“România se poate trezi peste noapte într-o situație infernală”, alimentată de revizionismul lui Trump și Putin | INTERVIU
“România se poate trezi peste noapte într-o situație infernală”, alimentată de revizionismul lui Trump și Putin | INTERVIU

România riscă să intre într-o zonă de insecuritate majoră, într-un context internațional tot mai volatil, în care revizionismul lui Donald Trump și Vladimir Putin ar putea încuraja și alte state din Europa de Est să conteste suveranitatea țărilor vecine.

Ilie Bolojan: România nu mai poate funcționa fără creșterea vârstei de pensionare. „Cred că în acest an”
Ilie Bolojan: România nu mai poate funcționa fără creșterea vârstei de pensionare. „Cred că în acest an”

Premierul Ilie Bolojan susține extinderea creșterii vârstei de pensionare și pentru alte categorii profesionale, nu doar pentru magistrați.