Avertismentele economistilor privind cresterea de 5,7% a economiei Romaniei. Sectoarele cu cea mai mare crestere
Investitiile sunt la pamant, importurile au crescut pana la cer si undeva intre aceste doua extreme economia Romaniei creste bazata in principal pe consum.
Institutul National de Statistica a confirmat astazi ca am avut o crestere de 5,7% pe primul trimestru al anului, dupa ce luna trecuta datele fusesera contestate de unii analisti. Economistii avertizeaza ca daca stimulam in continuare doar cumparaturile, nici anul viitor nu vor fi investitii fie ele de stat sau private.
Economia inseamna industria, agricultura, serviciile si constructiile la un loc, adica se calculeaza cat producem, cat cumparam, dar si cat cheltuim. Cand avem crestere economica, inseamna ca macar una dintre aceste ramuri merge bine. Daca agricultura e fluctuanta, industria a avut o crestere usoara la inceput de an. Constructiile in schimb, nu numai ca nu mai sunt si probabil nici nu vor mai fi everestul economiei cum erau in 2008, dar astazi ele sunt in scadere. Serviciile au crescut usor fata de primul trimestru din 2016.
Dupa ce au primit salariile si pensiile majorate de stat romanii au ales sa cheltuie banii. Adica au consumat atat de mult, ca aceste cumparaturi reprezinta 70% dint toate cheltuielile care antreneaza acum economia. Nenorocirea e ca in tara nu producem suficient si ca sa aiba toata lumea ce sa cuumpere importurile cresc spectaculos. Exportul e anulat practic. Cel mai rau e ca statul nu mai investeste in drumuri, in poduri, in canalizare, sau alte constructii asa ca acest domeniu pare ca se scufunda la propriu.
Tudorel Andrei, presedintele INS: "Avem o crestere de 5,7%. Daca avem in vedere metoda pe cheltuieli, cresterea se explica prin cresterea consumului gospodariilor."
Iar asta poate fi periculos, spun economistii.
Mihai Roman, profesor de Macroeconomie la ASE: "Problema este inclusiv cu cresterile de salarii anuntate prin legea salarizarii unitare, ce se va intampla cu acei bani suplimentari care vor intra in economie. Atata vreme cat acei bani se vor duce doar in consum, atunci exista un risc de supraincalzire, de crestere siu mai mare a importurilor si de crestere a preturilor."
Gheorghe Sofian, economist: "Cei din privat vor fi obligati sa mareasca salariile sa tina ritmul cu cei din sectorul public si atunci investitiile si in mediu privat vor trece pe planul doi. Deci cresterea economica si la anul va fi bazata pe consum ca si anul acesta. Acest circuit intre alimentarea consumului crestrerea pe consum se va sfarsi la un moment dat si va exista o aterizare destul de brusca a economiei pentru ca nu poti sustine aceste cresteri exclusiv bazate pe consum la nesfarsit."
Paradoxal este si ca, desi avem cea mai mare rata de crestere economica din Europa, saracia se adanceste de la un an la altul. La fel si numarul celor care nu au conditii de locuit, acces la utilitati sau dotari minime pentru un trai decent.
Raportul publicat de INS
In 16 mai, primele estimari publicate de catre INS indicau ca produsul intern brut, principalul indicator care masoara dimensiunea unei economii, a urcat in primul trimestru cu 5,7% fata de aceeasi perioada din 2016, pe serie bruta, si cu 1,7% fata de trimestrul anterior.
Datele arata o accelerare a cresterii economice fata de ultimul trimestru din 2016, cand PIB-ul Romaniei a crescut cu 4,8% fata de aceeasi perioada a anului anterior, pe serie bruta, si cu 1,5% fata de trimestrul precedent.
In date ajustate sezonier, PIB-ul Romaniei a urcat cu 5,6% in primul trimestru din acest an fata de aceeasi perioada din 2016, dupa un avans de 5% in trimestrul IV din 2016, de 4,5% in trimestrul III si de 5,7% in al doilea trimestru al anului trecut.
Analistii se asteaptau la o mentinere a unei rate inalte de crestere economica in primul trimestru, dar primele date publicate de INS au depasit semnificativ estimarile.
INS a publicat miercuri si detalii privind evolutia sectoarelor economice, care arata ca, in primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contributie determinanta la cresterea economica.
Constructiile si serviciile financiare, pe minus
Astfel, activitatea din sectorul informatii si comunicatii a crescut cu 15,3% fata de primul trimestru din 2016, iar activitatile profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport - categorie care cuprinde cele mai multe servicii - au urcat cu 9,1%.
De asemenea, sectorul comertului a crescut in primul trimestru cu 7,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce industria - sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB - a avansat cu 6,7%.
Statisticile oficiale arata ca, in primul trimestru, doua sectoare au fost pe minus: constructiile au inregistrat un declin de 0,6% fata de primul trimestru din 2016, iar sectorul intermedierilor financiare (ce include in special bancile, asigurarire si pensiile private) a scazut cu 0,7%.
De asemenea, rate mici de crestere fata de trimestrul I din 2016 au fost inregistrate in agricultura (+0,9%), tranzactii imobiliare (+2,7%) si administratie publica (+2,9%).
Pe seria bruta, valoarea PIB din primul trimestru a fost de 159,67 miliarde lei (circa 35,3 miliarde euro), in timp ce, pe seria ajustata, valoarea PIB este semnificativ mai mare, de 199,89 miliarde lei (44,2 miliarde euro).
Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost sustinuta in primul trimestru in principal de consum, asa cum estimau toti analistii.
"Din punctul de vedere al utilizarii PIB, cresterea s-a datorat, in principal: cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei, al carei volum s-a majorat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la cresterea PIB; variatiei stocurilor, cu o contributie de +1,1%, consecinta a cresterii importante a stocurilor din economie", arata comunicatul INS.
In schimb, formarea bruta de capital fix, un indicator al investitiilor din economie, a scazut in primul trimestru cu 0,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Agricultura si imobiliarele, rate scazute de crestere
In primul trimestru, agricultura a continuat sa aiba o pondere redusa la formarea PIB-ului Romaniei, de doar 1,7%, industria a contribuit cu 23,1%, constructiile - cu 3,3%, comertul - cu 19,5%, sectorul de informatica si comunicatii - cu 6,2%, trazactiile imobiliare - cu 9,1%, iar administratia publica si apararea - cu 13,4%, restul fiind aportul altor sectoare.
Anul trecut, agricultura a ajuns la cea mai scazuta pondere anuala la formarea PIB-ului Romaniei din istorie, de doar 3,9%, industria a contribuit cu 23,1%, constructiile - cu 6%, comertul - cu 18,1%, sectorul de informatica si comunicatii - cu 5,6%, trazactiile imobiliare - cu 8,2%, iar administratia publica si apararea - cu 10,2%, restul fiind aportul altor sectoare.
In 2016, economia romaneasca a crescut cu 4,8%, cel mai inalt ritm de dupa 2008. In 2015, economia romaneasca a avansat cu 3,9%.
Pentru intregul an 2017, guvernul mizeaza pe o crestere economica de 5,2%, in timp ce institutiile internationale si cei mai multi analisti financiari estimeaza un ritm cuprins intre 4% si 4,5%.
Economia a primit mai multi stimuli salariali si fiscali din partea guvernului in ultimii doi ani. Masurile au stimulat consumul si cresterea economica, insa au generat dezechilibre externe importante, avertizeaza analistii.
Astfel, contul curent al balantei de plati a inregistrat in 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro, de peste doua ori mai mare fata de 2015, in special ca urmare a deteriorarii balantei comerciale, care a continuat in primele luni din acest an.
