Document oficial: Cum va afecta pandemia de COVID-19 economia românească, în cifre

62120655

Pandemia cauzată de noul coronavirus tulbură piețele financiare din întreaga lume, fiind așteptate efecte importate asupra economiei mondiale, ca urmare a măsurilor luate pentru gestionarea crizei.

Pandemia cauzată de noul coronavirus va duce economia locală de la o creștere de 3,8% în anul 2020 la o scădere de aproximativ 2%.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) prezintă pentru prima dată un scenariu public pentru impactul efectiv al pandemiei de COVID-19.

Analiza completă realizată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză este disponibilă în finalul articolului.

Într-o prognoză pe termen scurt realizată pentru a surprinde efectele propagării coronavirusului asupra indicatorilor macroeconomici, CNSP prezintă un scenariu care prevede:

Citește și
Motorina nu mai revine la prețuri mici. 10 lei/l devine noul standard, avertizează un expert
Motorina nu mai revine la prețuri mici. 10 lei/l devine noul standard, avertizează un expert

- La nivelul exporturilor de bunuri se estimează un impact negativ la nivelul anului 2020 de 11,3% faţă de prognoza de iarnă şi o reducere cu 7,3% faţă de anul 2019.

- Importul de bunuri este afectat atât la nivelul importurilor intermediare cât şi a bunurilor de consum. Efectele pandemiei conduc la o diminuare a importurilor de bunuri la nivelul anului curent de 10,9%, iar faţă de anul 2019 avem o reducere cu 6,1%.

- Sectorul care cuprinde turismul, hotelurile şi restaurantele va fi cel mai afectat în urma pandemiei,  pentru lunile aprilie şi mai fiind presupuse reduceri ale cifrei de afaceri de 60%-70%.

- Câştigul salarial mediu brut este prognozat la 5212 lei/lună, în scădere cu 4% comparativ cu nivelul estimat în varianta din iarnă, fiind inclus şi efectul provenit de la persoanele aflate în şomaj tehnic.

Guvernul a rectificat creșterea economică în recesiune, din cauza pandemiei 

 

Guvernul a adoptat miercuri prima rectificare bugetară din acest an. După cum reiese din documentul oficial, impactul total al pandemiei asupra economiei va fi transferat către datoria publică.

Astfel, deficitul bugetului crește de la 40,54 miliarde lei la 72,5 miliarde lei, pe fondul unei diminuări cu 19,5 miliarde de lei a veniturilor totale și a unei majorări de 12,5 miliarde lei a cheltuielilor, după cu reiese din majorarea deficitului bugetat la 6,7% din PIB.

Cea mai amplă scădere este preconizată la încasările din contribuții pentru Asigurări Sociale (8,36 miliarde lei), ca urmare a măsurilor privind șomajul tehnic.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, miercuri, la începutul şedinţei de guvern, că au fost depuse peste 562.000 de cereri pentru şomaj tehnic.

Datoria externă a României a crescut în primele două luni ale acestui an cu 4,74 miliarde euro, la un total de 110,6 miliarde euro, din care datoria statului are o pondere de 40%, respectiv 43,85 miliarde euro, în creştere cu 11% de la începutul anului.

Anul trecut, statul a cheltuit pe dobânzi plătite bancherilor 12,1 miliarde de lei, echivalentul a 1,2% din PIB.

La rectificare primesc bani 8 ministere printre care Munca, Sănătatea, Transporturile sau Internele, dar și STS, SRI, ANSVSA și Academia Română.

Rectificarea bugetară se bazează pe noua estimare a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză care indică o contracție de 1,9% a economiei României în acest an.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Turcii au văzut cum arată lotul României pentru baraj și au reacționat în două cuvinte
Turcii au văzut cum arată lotul României pentru baraj și au reacționat în două cuvinte
Citește și...
Motorina nu mai revine la prețuri mici. 10 lei/l devine noul standard, avertizează un expert
Motorina nu mai revine la prețuri mici. 10 lei/l devine noul standard, avertizează un expert

Prețul motorinei nu mai are premise reale să revină la nivelurile din anii anteriori. Pragul de 9–10 lei pe litru tinde să devină noul nivel de referință, nu doar o evoluție de moment, arată o analiză recentă.

Sistemul bancar, în creștere cu zeci de miliarde în 2025, chiar dacă creditele neperformante rămân peste nivelul din 2024
Sistemul bancar, în creștere cu zeci de miliarde în 2025, chiar dacă creditele neperformante rămân peste nivelul din 2024

Rata creditelor neperformante era, la finele lunii decembrie 2025, de 2,69%, în scădere faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului al treilea al anului trecut, de 2,87%.

Cât au ajuns șoferii români să scoată din buzunar pentru un litru de motorină standard. Prețurile cresc de la o zi la alta
Cât au ajuns șoferii români să scoată din buzunar pentru un litru de motorină standard. Prețurile cresc de la o zi la alta

Între timp, carburanții s-au scumpit din nou cu 15 bani pe litru. În unele benzinării, șoferii au plătit pentru un litru de motorină standard 9 lei și 88 de bani.

Recomandări
Conducerea PSD, în ședință după adoptarea bugetului. PNL și USR anunță discuții în paralel legate de funcționarea coaliției
Conducerea PSD, în ședință după adoptarea bugetului. PNL și USR anunță discuții în paralel legate de funcționarea coaliției

Biroul Permanent Naţional al PSD se reuneşte, luni, la sediul central, unde urmează să decidă calendarul pentru consultarea internă cu privire la ieşirea sau nu de la guvernare a partidului.

Motorina nu mai revine la prețuri mici. 10 lei/l devine noul standard, avertizează un expert
Motorina nu mai revine la prețuri mici. 10 lei/l devine noul standard, avertizează un expert

Prețul motorinei nu mai are premise reale să revină la nivelurile din anii anteriori. Pragul de 9–10 lei pe litru tinde să devină noul nivel de referință, nu doar o evoluție de moment, arată o analiză recentă.

Alegeri locale în Franța. Miză politică uriașă în Hexagon, înaintea scrutinului prezidențial. Cursă strânsă la Paris
Alegeri locale în Franța. Miză politică uriașă în Hexagon, înaintea scrutinului prezidențial. Cursă strânsă la Paris

Francezii aleg, duminică, primarii din Paris, Marsilia și alte peste 1.500 de orașe și localități, într-un scrutin care va pune la încercare puterea extremei drepte și rezistența partidelor tradiționale în perspectiva „prezidențialelor” din 2027.