În județul Galați, doar una din cinci locuințe are asigurare PAD, deși este obligatorie pentru inundații și alte fenomene
Proprietarii caselor afectate de inundații care au asigurare obligatorie vor fi despăgubiți cu sume de până la 100.000 de lei, însă cei care au încheiat o astfel de poliță sunt foarte puțini în zona respectivă.
La nivel național, doar 23% dintre locuințe sunt asigurate cu polița obligatorie, iar în județul Galați, doar una din cinci locuințe, deși, conform hărților realizate de Apele Române, este o zonă cu risc mare de producere a inundațiilor.
Majoritatea celor din zonele afectate din județul Galați nu și-au asigurat casele cu polița obligatorie.
Asigurarea PAD despăgubește proprietarul în cazul fenomenelor naturale precum inundații, cutremur sau alunecări de teren.
În comuna Pechea, una dintre localitățile afectate de inundații, doar 7% dintre case sunt asigurate cu polița obligatorie. Asta în condițiile în care cea mai mare parte din localitate are risc mare de inundații. Mai mult, în Galați și Vaslui, județele cele mai afectate de inundații, doar 20%, respectiv 12% din gospodării sunt acoperite de asigurarea PAD.
Cei care nu au asigurarea obligatorie PAD pot fi amendați cu sume de la 100 la 500 lei. Potrivit legii, primăriile ar trebui să-i informeze și să-i sancționeze pe cei care nu respectă legea.
Grav este că în hărțile de hazard și risc la inundații realizate de Apele Române, zonele cu risc de inundație sunt cele cu cele mai puține asigurări PAD.
Nicoleta Radu, director general PAID: „Această asigurare a fost gândită astfel încât să fie accesibilă întregii populații a României, indiferent de riscul la care e supusă locuința sau categoria economică; sunt incluse inclusiv locuințele făcute din chirpici sau cărămidă arsă.”
Cu ajutorul acestor hărți de risc de inundații, autoritățile locale pot realiza Planurile Urbanistice Zonale, pentru o planificare coerentă a localităților. Și tot administrațiile publice sunt obligate să informeze localnicii că se află în zone inundabile.
Mai mult, primăriile pot refuza să dea autorizație de construire în zone inundabile, clar trasate pe aceste hărți, mai ales că astfel de episoade extreme ale vremii se pot înmulți.
Roxana Bojariu, climatolog Administrația Națională de Meteorologie: „Din păcate, astfel de episoade devin din ce în ce mai intense și mai frecvente. Aceste fenomene extreme pot să aibă un impact cu atât mai mare, pentru că avem și o expunere mai mare, din cauza dezvoltării localităților și urbanizării, care izolează în mai mare măsură solul de atmosferă.”
O altă cauză identificată, cel puțin în zona Moldovei, este și lipsa pădurilor. O pădure ar fi preluat cel puțin 150 de litri pe metru pătrat, spun experții.
În medie, inundațiile costă economia noastră 140 de milioane de euro. România este a patra țară din UE în ceea ce privește riscurile de inundații.
