Impactul bugetar pentru plata pensiilor va crește semnificativ în 2024 cu peste 30 de miliarde lei

62388233
Shutterstock

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30,2 miliarde lei mai mult comparativ cu 2023, conform datelor Băncii Mondiale, furnizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, aceasta va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună.

În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament.

"Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii.

Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: "Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu.

Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei.

"Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu.

Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024.

"Cu privire la 'de ce aplicăm de la 1 septembrie' - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Nadia, răvășitoare la Oscarurile Sportului: a apărut la braț cu soțul ei și a fost premiată în aplauzele tuturor
GALERIE FOTO Nadia, răvășitoare la Oscarurile Sportului: a apărut la braț cu soțul ei și a fost premiată în aplauzele tuturor
Citește și...
Criza politică scumpește creditarea statului. Adrian Codirlaşu: Mai pot apărea ştiri care să mişte preţurile în continuare

Impactul crizei politice se vede deja pe bursă, care a scăzut cu peste 2%, dar şi la randamentele titlurilor de stat pe 10 ani, care au urcat cu 50 de puncte de bază (0,5%), afirmă preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu.

Cursul leu-euro anunțat de BNR la o zi după ce PSD a decis ieșirea de la guvernare

Moneda naţională s-a apreciat, marţi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,0988 lei, în scădere cu 0,01 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,0989 lei.

Daniel Dăianu, despre criza politică: Nu scrie Grecia pe noi, dar fără reforme România intră într-o zonă periculoasă

Daniel Dăianu spune că ieșirea PSD de la guvernare agravează situația politică și economică, dar România poate evita un scenariu de tip Grecia dacă deficitul este redus rapid.

Recomandări
Ilie Bolojan: „Am decis ca PNL să nu mai facă o coaliție cu PSD. Vom discuta cu grupurile care susțin actualul guvern”

Preşedintele PNL, premierul Ilie Bolojan, a declarat, marţi, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, că vor exista consultări cu grupurile parlamentare pentru susţinerea un guvern minoritar.

Șeful DSU, Raed Arafat, este suspect într-o anchetă penală a Parchetului Militar, privind achiziţia unui elicopter

Doctorul Raed Arafat este, de astăzi, suspect într-o anchetă penală a Parchetului Curții militare de Apel București. Investigația este legată de înlocuirea unui elicopter SMURD prăbușit în urmă cu zece ani în Republica Moldova.

Ce spune Constituția că se întâmplă după ce un partid iese de la guvernare. Emil Boc și Sorin Grindeanu se contrazic

Guvernul Bolojan nu cade automat dacă PSD pleacă de la guvernare, spune liberalul Emil Boc. În opinia sa, mecanismele constituționale sunt clare, iar orice majoritate care vrea să dea jos un guvern trebuie să fie pregătită să și pună altul în loc.