Impactul bugetar pentru plata pensiilor va crește semnificativ în 2024 cu peste 30 de miliarde lei

Lei
Shutterstock

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30,2 miliarde lei mai mult comparativ cu 2023, conform datelor Băncii Mondiale, furnizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, aceasta va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună.

În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament.

"Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii.

Citește și
salariu minim
Semne bune după măsurile luate de Guvernul Bolojan. INS anunță că economia României a urcat în primele nouă luni

Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: "Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu.

Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei.

"Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu.

Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024.

"Cu privire la 'de ce aplicăm de la 1 septembrie' - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”
Citește și...
Semne bune după măsurile luate de Guvernul Bolojan. INS anunță că economia României a urcat în primele nouă luni
Semne bune după măsurile luate de Guvernul Bolojan. INS anunță că economia României a urcat în primele nouă luni

Economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 0,8% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2024.

Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Casa de brokeraj XTB estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,8% în 2026, iar deficitul bugetar va fi de 6,7% din PIB.

Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii
Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii

Angajații de la Parlament se plâng de salariile mici și amenință cu greva generală ca urmare a tăierilor parțiale de sporuri decise de Guvernul Bolojan. 

Recomandări
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă din nou la CCR legea privind pensiile speciale ale magistraților
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă din nou la CCR legea privind pensiile speciale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, vineri, să sesizeze din nou Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii pensiilor speciale ale magistraților.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Noua strategie de securitate a SUA conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei. Trump dezvăluie ce își dorește pentru lume
Noua strategie de securitate a SUA conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei. Trump dezvăluie ce își dorește pentru lume

Noua strategie de securitate naţională a lui Donald Trump, publicată discret joi, conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei, sugerând că aceasta se află într-un declin civilizaţional, şi acordă relativ puţină atenţie Orientului Mijlociu şi Africii.