Grecia si Italia au guverne noi, de tehnocrati, dar criza din Zona Euro e departe de a fi rezolvata
O dovedeste reactia prudenta a burselor, care se tem ca Europa este prea dezbinata ca sa-si rezolve problemele. Insusi presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat ca Europa are de-a face cu o criza sistemica.
Si in timp ce, oficial, se spune ca o mai mare integrare este solutia, exista voci care se tem ca, dimpotriva, aceasta criza va duce la dezintegrarea Zonei Euro.
Franta si Germania s-au contrat ieri pe tema rolului Bancii Centrale Europene in criza datoriilor. Franta, care isi vede dobanzile la care trebuie sa se imprumute crescand pe zi ce trece, isi doreste o interventie mai puternica a BCE, iar majoritatea analistilor sustin aceasta cale pentru a opri spirala crizei.
Concret, e vorba tiparirea de moneda si devalorizarea euro, ceea ce ar face ca datoriile suverane sa fie mai usor de platit. Asta ar presupune insa cresterea inflatiei, iar Germania se opune.
O alta solutie ar fi emiterea de euro-obligatiuni, dar si aici, Germania spune nu, considerand ca ele ar pedepsi cu dobanzi mai mari tocmai tarile disciplinate bugetar. Dorintele Germaniei, spun analistii, sunt ireconciliabile.
De fapt, problema Zonei Euro sta in faptul ca e formata din tari cu specific foarte diferit, care au insa o singura moneda. Germania are o economie centrata pe productie, care a reusit sa creasca si pe timp de criza. Spania sau Grecia traiesc din servicii si se finanteaza din credite. Germania are cel mai mic somaj din ultimii 20 de ani, in timp ce Spania, de exemplu, este la polul opus. Diversitatea de interese, dublata de faptul ca deciziile sunt luate cu unanimitate, duce la paralizie decizionala.
Insa cum acest lucru pare tot mai greu de realizat, nu sunt putini aceia care prezic sfarsitul Zonei Euro.