Europenii respiră ușurați. Prețurile la gaze au ajuns la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului

×
Codul embed a fost copiat

Iarna neobișnuit de blândă îi face pe europeni să respire uşuraţi. Cererea pentru gaze a scăzut, iar prețurile au ajuns la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului.  

Deja cei de la Azomureș care au oprit total producția din cauza prețurilor, iau în calcul reluarea activității. Pe de altă parte primăriile ar putea fi scutite de o parte din cheltuieli pentru susținerea prețului gigacaloriei după ce primele facturi din an au venit duble, față de iarna trecută, inclusiv în București și Timișoara.

Pentru bucureșteni, facturile pentru căldură sunt duble după scumpirea gigacaloriei.

Dacă luăm exemplul unui apartament de 2 camere în care locuiesc 2 persoane, din sectorul 6, care primește agent termic de la Termoenergetica. Nota de plată pentru noiembrie 2022 este de 505 lei, din care 175 lei costă numai căldura, iar 20 lei - apa caldă. Comparăm cu aceeași lună din 2021, când vedeți proprietarii au achitat 347 de lei, în total, din care 93 lei - încălzirea, iar apa - 7 lei.

Înainte de scumpire, preţul plătit de bucureşteni pentru gigacalorie era de 143 de lei. Acum a ajuns la 346,5 lei.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Claudiu Crețu, director Termoenergetica: ”Prețul total al gigacaloriei este undeva la peste 1.000 de lei, vom avea prețul exact în cursul săptămânii viitoare, două treimi le va plăti Primăria București prin subvenție, o treime este plătit de către cetățeni”.

La Craiova, tariful la căldură s-a mărit de 2 ori anul trecut. Acest lucru s-a resimțit în facturile oamenilor. De la 388 lei, gigacaloria costă acum 560 lei. Primăria subvenționează căldura cu 43 de lei/gigacalorie.

Aurelia Filip, viceprimar Craiova: ”Este o scumpire în bumerang - gazele, curentul, apa dedurizantă și-au mărit prețurile pe care le vedem fiecare în casa noastră. Subvenția pe care o suportă primăria ea este aceeași ca cifră ca și anul trecut, aplicată la un preț mai mare este clar că ponderea ei în prețul final este mai mică”.

În alte orașe, ca Bacău, creșterile au fost atenuate. Cheltuielile primăriilor cu subvenționarea agentului termic ar putea scădea considerabil, odată cu prețul gazelor.

Vremea neobișnuit de caldă peste tot în Europa a dus la scăderea cererii pentru gaze. La Amsterdam, referința pentru Europa, prețul gazelor a ajuns acum la 65 de euro pe MWh, nivel de dinainte de război. Vara trecută, atingea un vârf de 345 de euro pentru tranzacțiile angro.

Corina Murafa, Specialist Energie: ”Vremea caldă a ajutat foarte mult, pe de altă parte nu e clar dacă va continua, eventualul gaz care s-ar fi putut disponibiliza către industrie nu se știe în ce măsură nu va trebui să fie folosit mai intens către consumul casnic”.

Azomureș, de exemplu, cel mai mare producător de îngrășăminte, ia în calcul acum repornirea activității, închisă din cauza tarifelor uriașe la gaze. Spre deosebire de populație, care are prețuri plafonate la gaze, marii producători nu au aceleași facilități.

Specialist Piețe Internaționale: ”Stăm mai bine și semnalele sunt mult mai bune decât ce vedeam toamna, însă nu este o garanție că aceste niveluri se vor menține. Piața gazelor este una deosebit de fluctuantă, deocamdată prognozele noastre sunt că prețurile să oscileze în intervalul 50-100 euro/MWh”.

Pentru consumatorii casnici, până la finele verii, prețul gazelor e plafonat la 31 de bani/MWh, iar pentru companiile cu consum de până la 50 de mii de Mwh anual este de 37.

 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.