Economia României crește timid în al doilea trimestru. Activitățile economice care au contribuit pozitiv la PIB

62231244
Profimedia

Produsul Intern Brut al României a crescut în trimestrul II cu 0,1%, în termeni reali, faţă de trimestrul I, la 430,772 miliarde lei, arată datele provizorii (1) ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creştere de 0,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

”Produsul Intern Brut în trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul I 2024 a fost, în termini reali, mai mare cu 0,1%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2024, o creştere de 0,8% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2024, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2023 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2024 în varianta provizorie (1) faţă de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă din 14 august 2024.

Seria ajustată sezonier

 

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 430,772 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1% faţă de trimestrul I 2024 şi 0,8% faţă de trimestrul II 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 853,781 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,5% faţă de semestrul I 2023.

Seria brută

 

Produsul Intern Brut – serie brută - estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 408,039 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,8% faţă de trimestrul II 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 756,910 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2023.

Categorii de resurse

 

La creşterea PIB, în semestrul I 2024 faţă de semestrul I 2023, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice:

- Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;

- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%;

- Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1%;

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;

- Informaţiile şi comunicaţiile nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;

- Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%;

- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;

O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:

- Industria (-0,1%), cu o pondere de +17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,6%;

- Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%;

- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%;

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%.

Categorii de utilizări

 

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

- Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creşterea PIB;

- Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +1,3%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB;

- Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,4%, contribuind cu -0,4% la creşterea PIB; - Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6%, contribuind cu +1,4% la creşterea PIB.

Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +4% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (-3,3%).

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat pentru trimestrul II 2024 varianta provizorie (1) faţă de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu recomandările europene.

Articol recomandat de sport.ro
După ce a spulberat Roma, Cristi Chivu și-a început conferința vorbind despre Mircea Lucescu
După ce a spulberat Roma, Cristi Chivu și-a început conferința vorbind despre Mircea Lucescu
Citește și...
Companiile de armament cer și cu 30% mai mulți bani României pentru a-și onora contractele. CSAT va decide ce urmează

Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-ar putea întruni curând, după ce unele dintre cele mai importante contracte pentru înzestrarea Armatei Române au fost date peste cap de creșteri mari de preț. 

Companiile aeriene românești vor să ceară ajutor de la stat după dublarea prețului la kerosen. Italia impune restricții

Criza combustibililor se adâncește și începe să producă efecte concrete în aviație. Companiile românești iau în calcul să ceară sprijinul Guvernului și al Comisiei Europene. 

Președintele și premierul îi asigură pe români: Nu se pune problema unei crize de țiței și combustibil

În acest moment nu se pune problema unei crize de țiței și combustibil în România. Asigurările vin după ce președintele Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni, pe premierul Ilie Bolojan și pe responsabilii de la Energie și Transporturi. 

Recomandări
Președintele României ar putea fi audiat în ancheta privind fotografiile publicate înainte de alegeri de Elena Lasconi

Președintele României ar putea fi audiat ca parte vătămată în ancheta DIICOT legată de fotografiile distribuite înainte de alegeri de fosta sa contracandidată, Elena Lasconi.

Președintele și premierul îi asigură pe români: Nu se pune problema unei crize de țiței și combustibil

În acest moment nu se pune problema unei crize de țiței și combustibil în România. Asigurările vin după ce președintele Nicușor Dan i-a chemat la Cotroceni, pe premierul Ilie Bolojan și pe responsabilii de la Energie și Transporturi. 

Companiile aeriene românești vor să ceară ajutor de la stat după dublarea prețului la kerosen. Italia impune restricții

Criza combustibililor se adâncește și începe să producă efecte concrete în aviație. Companiile românești iau în calcul să ceară sprijinul Guvernului și al Comisiei Europene.