Cum se apără băncile după ce ANPC le-a amendat pentru practici înșelătoare. Ce și cât plătim, de fapt, când luăm un credit
Sistemul bancar reacționează după ce Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a anunțat că amendează 11 instituții financiare pentru practici înșelătoare.
Potrivit acestora, băncile din România respectă legislația națională cu privire la modul de calcul al ratelor. În prezent, conform legii, există două modalități de rambusare a creditelor: fie prin rate egale, fie prin rate descrescătoare.
Analiștii financiari ne sfătuiesc să cerem toate variantele înainte să semnăm și să evităm să ne îndatorăm pe o perioadă lungă.
Într-un comunicat de presă, reprezentanții Asociației Române a Băncilor susțin că respectă legile privind contractele de credit din România.
”În fapt vorbim de o formulă de calcul practicată la nivel mondial, astfel că ANPC contestă o metodă legală de calcul a rambusării creditului folosită în întrega lume. Rambursarea creditelor se poate face fie prin rate egale, fie prin rate descrescătoare, iar consumatorul are dreptul să aleagă modalitatea de rambursare”, susțin reprezentanții sistemului bancar din România.
Mai exact, scandențarul cu rate egale presupune că întreaga datorie, cu tot cu dobânzi, se împarte în rate egale în fiecare lună.
Ce fel de scadențar este mai bun pentru consumatori
Atenție, însă, la creditul pe termen lung, în acest caz o să plătiți la început mai mult dobândă, iar spre jumătatea perioadei, proporția se inversează.
În schimb, la scadențatul cu rate descrescătoare, suma care se scade efectiv din credit rămâne fixă în fiecare lună pana la finalul creditării, iar dobânda se calculează în funcție de ce rămâne de plată după achitarea fiecărei rate. Însă în acest caz primele rate sunt foarte mari și scad pe parcurs.
Irina Chițu, analist financiar: ”Pentru consumatori este mai benefic un scadențar cu rate descrescătoare pe termen lung, din punct de vedere al costurilor, pentru că se plătesc semnificativ mai puține dobânzi la un scadențar cu rate descrescătoare, decât la un scadențar cu rate egale”.
De exemplu, pentru un credit de 180.000 de lei, accesat pe 30 de ani, cu o dobândă de 9 la sută, pentru o rambursare cu rate descrescătoare suma de plată în prima lună ar ajunge la aproape 1.900 de lei, mai mare cu 400 de lei față de scandențarul cu rate egale, unde o rată nu trece de 1.500 de lei lunar.
Totuși, la finalul perioadei de creditare, dobândă plătită în prima variantă, cea cu rate descrescătoare, ar fi cu 100.000 de lei mai mică.
Băncile sunt obligate să facă simulări de rambursare pentru fiecare credit cerut
Din păcate, puțini români își permit să plătească rate mari la începutul creditului, mai ales că, potrivit BNR, sumele îndatorate nu pot depăși 45 la sută din venitul net al celui îndatorat. Așa că majoritatea aleg ratele mai mici, cu dobândă mai mare plătită în prima perioadă.
Mihai Roman, economist: ”Dezavantajul apare în cazul rambursărilor anticipate, pentru că ei constată că în prima parte a perioadei de rambursare au plătit 75 la sută dobândă și evident că a rămas foarte puțin, deci practic plătesc mai multă dobândă la credit”.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială: ”Foarte mulți se uită la suma maximă, apoi se uită la suma de plată lunară, dacă duc creditul la 30 de ani nu este foarte bine să luăm credite, pentru că diferența este uriașă între 35 și 25 de ani și atunci să incercăm să ne întindem cât ne ține o plapumă confortabilă și nu să ne întindem cât ne țin indicatorii pe care îi are banca, pentru că pe o perioada lungă apar situații neprevăzute”.
Economiștii ne sfătuiesc să cerem băncilor să facă simulări de rambursare pentru ambele variante. Instituțiile bancare sunt obligate la cerere să facă astfel de calcule. Metode similare de rambursare pentru creditele ipotecare similare cu cele de la noi sunt întâlnite, în Germania, Franța sau Italia.
