Cu alte cuvinte oamenii amână pentru moment cheltuielile și investițiile neesențiale.
Cifrele comunicate de Institutul de Statistică se văd cu ochiul liber în coșurile oamenilor care sunt tot mai goale.
În acest an, pentru a doua lună la rând, consumul a înregistrat o scădere puternică, de peste șase puncte procentuale. Tendința se resimte încă din vară, după majorarea TVA și creșterea tarifelor la energie.
Cu alte cuvinte, e un semn clar că presiunile economice și contextul internațional îi fac pe români să fie mai atenți la ce cumpără.
Care segmente au cele mai mari pierderi
Produsele nealimentare, de la electronice, electrocasnice până la îmbrăcăminte și încălțăminte au avut și în această lună cel mai mare declin, de 8,8%.
Deși în luna februarie criza din Orientul Mijlociu era la început, iar efectele nu s-au resimțit atât de mult în prețurile carburanților - se vede clar o tendință - șoferii și-au redus deplasările, iar consumul a scăzut cu 3,8%. În cazul alimentelor scăderea este de aproape 2 procente. Iar asta înseamnă că românii sunt mai prudenți cu bugetul și cumpără mai atent.
Specialiștii vorbesc din nou de inflație ridicată și de o economie care ar putea stagna sau chiar scădea ușor. Este și motivul pentru care Banca Națională a menținut dobânda cheie, pentru a controla scumpirile, mai ales în contextul prețurilor ridicate la energie și carburanți.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială: Acest consum făcut pe datorie era foarte nesănătos și atunci mai bine să avem o perioadă de ajustare care să fie scurtă în așa fel încât economia să reînceapă să funcționeze într-un mod mai corect, mai sustenabil, care să ne dea perspective de creștere a bunăstării.
Un consum mai mic poate avea ca motiv și faptul că românii economisesc mai mult.
Potrivit datelor BNR depozitele în lei ale populației au crescut cu 1,4% față de luna anterioară, până la 270 de miliarde lei și cu 6,7% față de aceeași perioadă a anului anterior.
În februarie românii au aflat de la INS că economia este în recesiune tehnică, după ce PIB a scăzut în ultimele două trimestre din 2025.
Banca Mondială şi-a revizuit în mod semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, de la 1,3% din PIB cât estima în ianuarie, până la 0,5% din PIB, potrivit raportului ECA Economic Update, publicat miercuri de Grupul Băncii Mondiale.
Reamintim și că bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat pe o creștere economică de 1% din PIB. Orice rezultat mai slab se traduce în venituri mai mici la bugetele naționale.
„Nu cred că vom avea recesiune”, spunea guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, în noiembrie 2025, în contextul în care economia României a scăzut cu 0,2% din PIB în trimestrul al treilea.
