Efectul plafonărilor de preț la alimente, pe care Ciolacu nu l-a prevăzut. A trimis controale la comercianți

Premierul s-a pronunțat deja, spunând că aceste scumpiri, cu 26%, nu au fundament economic și a cerut modificări legislative.

Creșterile atât de mari la aceste produse ar fi apărut, însă, tocmai pentru că Guvernul a plafonat adaosurile la unele alimente. Iar costurile au fost transferate către alte produse, fenomen care s-a văzut cel mai mult la detergenți, explică economiștii.

Detergenții se mențin în topul scumpirilor, cu o creștere medie de aproape 26% în ultimul an, arată datele Institutului de Statistică. Fără această scumpire, având în vedere că produsul este folosit de toată lumea, inflația ar fi scăzut mai mult, spune premierul.

Marcel Ciolacu, prim-ministru: „Am vorbit asta şi cu domnul preşedinte de la Consiliul Concurenţei, să vedem demersurile cu acele scumpiri, din punctul meu de vedere, care nu au niciun fundament economic, la detergenţi, de aproape 26%."

Consiliul Concurenței a demarat verificări. Instituția analizează acum datele primite de la comercianți pentru a vedea dacă aceste prețuri sunt justificate.

Am observat aşa numitul „waterbed effect" (efectul patului cu apă), adică o reducere a preţurilor produselor cu adaos comercial plafonat şi o majorare a preţurilor celorlalte produse. Ca urmare, verificăm dacă unii comercianţi nu cumva au profitat de această conjunctură şi au crescut preţurile nelegitim, spune președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Cu alte cuvinte, la fel ca o saltea cu apă, când ne așezăm pe o parte, cealaltă crește, pentru că apa trebuie să-și facă loc. La fel, dacă într-o parte au scăzut prețurile în mod forțat, atunci au crescut în alta.

Economiștii spun că prețurile mai mari pe care le vedem acum la detergenți sunt o consecință a plafonării adaosului comercial la unele produse alimentare, începând cu vara trecută. Ulterior, unele produse nealimentare au început să se scumpească. În acest mod, comercianții își păstrează profiturile - câștigă mai puțin la cele plafonate, dar mai mult la altele neplafonate.

Christian Năsulea, profesor de economie: „Pentru categoriile de produse la care este limitat adaosul comercial, ignorăm sau obligăm companiile să ignore realitatea economică și atunci forțăm aceste companii să aleagă alte produse în costul cărora să pună aceste costuri suplimentare. Ccosturile care în mod normal ar fi intrat în acele prețuri trebuie să-și găsească loc în altă parte și atunci prețurile cresc pentru alte categorii de produse”.

Consiliul Concurenței precizează că monitorizează constant prețurile produselor de bază, aici intră și cele alimentare și nealimentare, adică inclusiv produsele de igienă și de curățenie.

În ultimele 12 luni, din categoria mărfurilor nealimentare, cele mai mari creșteri de prețuri au fost la detergenți și medicamente, cu aproape 26%, urmați de produsele chimice. Iar la alimentare, cap de listă au fost conservele de fructe - cu peste 10%, urmate de carnea de bovine, cu 9% și de peștele proaspăt - aproape 8%.

Articol recomandat de sport.ro

Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat