Comisia Europeană aprobă împrumutul României de 36,7 milioane € pentru a salva TAROM

„Prin această măsură se va asigura faptul că serviciile de transport aerian vor continua să fie prestate în mod ordonat, în special pe numeroasele rute pe care TAROM este singurul furnizor, și că pasagerii nu vor fi afectați de perturbări ale traficului aerian, fără a se distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică”, a transmis luni Comisia Europeană.

În februarie 2020, România a notificat Comisiei intenția sa de a acorda TAROM un împrumut pentru salvare în valoare de aproximativ 36,7 milioane EUR (aproximativ 176 de milioane RON). Compania aeriană se confruntă cu un deficit acut de lichidități din cauza creșterii puternice în ultimii ani a costurilor sale de exploatare ca urmare a îmbătrânirii flotei sale. În absența ajutorului, TAROM nu va mai fi în măsură să își îndeplinească obligațiile de plată și să își mențină activitatea.

Comunicatul emis de Comisia Europeană:

Citește și

Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

În temeiul Orientărilor Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor, statele membre pot să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, în special, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca amploare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru o perioadă de maximum șase luni, timp în care compania să găsească soluții de ieșire din situația de urgență.

În cazul de față, Comisia a luat în considerare următoarele elemente:

- Împrumutul va acoperi numai lichiditățile de care TAROM a dovedit că are nevoie pentru următoarele șase luni, iar România va efectua o monitorizare strictă a modului în care sunt utilizate fondurile și

- România s-a angajat să asigure faptul că, după șase luni, împrumutul va fi rambursat integral; în caz contrar TAROM va trebui să prezinte un plan de lichidare sau să efectueze o restructurare cuprinzătoare pentru a deveni viabilă pe termen lung. Comisia va trebui să evalueze și să aprobe această eventuală restructurare.

Comisia a constatat că măsura va contribui la asigurarea faptului că serviciile de transport aerian vor continua să fie prestate în mod ordonat, în interesul pasagerilor care călătoresc cu avionul, și la menținerea conectivității regionale pe numeroasele rute pe care TAROM este în prezent unicul furnizor. În același timp, condițiile stricte în care se acordă împrumutul și durata sa limitată, de șase luni, vor reduce la minimum denaturarea concurenței pe care sprijinul acordat de stat ar putea să o genereze.

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsura este compatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

CE autorizează sprijinul acordat aeroportului din Timişoara

Comisia Europeană a autorizat luni finanţarea publică acordată de România Aeroportului Timişoara în perioada 2007-2009, precum şi taxele datorate de toate companiile aeriene care utilizează aeroportul şi sumele care trebuie plătite de Wizz Air aeroportului în temeiul acordurilor individuale, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Cu peste 1,6 milioane de pasageri anual, aeroportul Timişoara este al treilea aeroport ca mărime din ţară. Aeroportul Timişoara este în administrarea Societăţii Naţionale Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia - S.A.

În luna mai 2011, în urma unei plângeri depuse de Carpatair, o companie care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa europeană a transportului aerian, şi pe baza altor informaţii, Comisia a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă anumite măsuri în favoarea Aeroportului Timişoara şi a companiei Wizz Air respectau normele UE privind ajutoarele de stat.

Au fost vizate, în special, finanţarea publică acordată administratorului Aeroportului Timişoara în perioada 2007-2009, schemele privind taxele de aeroport şi reducerile aferente adoptate în 2007, 2008 şi 2010, acordurile semnate în 2008 între administratorul aeroportului şi Wizz Air precum şi neexecutarea silită a taxelor de aeroport facturate companiei Wizz Air pentru perioada octombrie 2009 - februarie 2010.

"Comisia a constatat că anumite fonduri publice primite de Aeroportul Timişoara în perioada 2007-2009 au fost utilizate pentru a finanţa activităţi neeconomice ale aeroportului sau nu au oferit niciun avantaj economic aeroportului. Prin urmare, acestea nu constituie ajutor de stat. Restul de investiţii finanţate din fonduri publice erau pe deplin compatibile cu normele din 2005 privind ajutoarele de stat, Orientările pentru sectorul aviaţiei, în vigoare la acel moment", precizează sursa citată.

De asemenea, Executivul comunitar subliniază că schemele privind taxele de aeroport din 2007, 2008 şi 2010, inclusiv reducerile şi rabaturile practicate, s-au aplicat în acelaşi mod tuturor companiilor aeriene la Aeroportul Timişoara. Acest lucru înseamnă că schemele respective nu erau selective şi, prin urmare, nu au constituit ajutor de stat.

În ceea ce priveşte acordurile din 2008 cu Wizz Air, Comisia Europeană apreciază că acestea au fost profitabile în mod progresiv pentru aeroport, iar un operator prudent în economia de piaţă ar fi încheiat astfel de acorduri. Prin urmare, aceste măsuri nu au constituit ajutor de stat. În sfârşit, taxele de aeroport restante care trebuiau să fie plătite de Wizz Air au fost compensate cu creanţele companiei aeriene aferente unor plăţi pentru servicii de marketing, în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Prin urmare, plângerea privind o presupusă neexecutare silită a rămas fără obiect, precizează CE. 

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”