Cel mai scump desen de pe harta Romaniei. Raportul care arata cum s-au dus pe apa sambetei 32 de milioane de euro in noua ani
Autoritatile romane au cheltuit aproape 32 de milioane de euro pentru proiecte-fantoma.
Un raport recent al Curtii de Conturi arata ca din 2006 si pana in 2014, s-au facut numeroase studii de fezabilitate pentru planuri care nu s-a concretizat. Numai putin de 12 institutii si ministere, printre care Ministerul Transporturilor, Academia Romana, Autoritatea Sanitar-Veterinara si chiar Serviciul de Informatii Externe, au risipit sume serioase.
Autostrada Targu Mures - Iasi - Ungheni, botezata A8, este, de departe, cel mai scump desen de pe harta Romaniei. Studiile de fezabilitate facute intre 2009 si 2010 au costat 2 milioane de euro. Toate au expirat insa dupa doar un an. In 2014 au fost refacute cu un pret de 15 ori mai mare, adica 33 de milioane de euro. Cu toate astea la Iasi nu a ajuns, pana acum, nicio autostrada.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Autostrada A ZERO, adica centura de mare viteza a Capitalei a ramas si ea tot o himera. Una care a inghitit in 2007 un milion de lei pentru studiul de fezabilitate. A fost refacut cu 17 milioane de lei in 2014. De 17 ori mai mult.
Mihai Alexandru Craciun, expert societatea civila: "Despre aceste studii de fezabilitate facute, refacute, expirate si in care intra milioane de euro de pomana, nu l-am luat inca, dar o sa-l iau."
Curtea de Conturi a calculat ca in ultimii 9 ani s-au dus pe apa sambetei 140 de milioane de lei. Asta inseamna aproape 32 de milioane de euro date pentru studii de prefezabilitate si fezabilitate ale unor proiecte care nu au mai fost niciodata realizate.
"Aceste sume reprezinta cheltuieli ce nu si-au atins obiectivele de economicitate, eficienta si eficacitate, fiind efectuate fara a se obtine in contrapartida un obiectiv de investitii”, scriu inspectorii in Raportul de audit care arata cu degetul spre 12 institutii: Academia Romana, Autoritatea Sanitar-Veterinara, Ministerul Agriculturii, cel al Dezvoltari, Educatiei, Finantelor, Justitiei, Mediului, Sanatatii, Transporturilor si Serviciul de Informatii Externe.
Ce ar trebui facut ca acesti bani sa nu mai fie aruncati pe fereastra? Curtea de Conturi sustine ca o baza de date cu investitiile publice ale tuturor ministerelor ar rezolva problema - asta pentru ca oricine ar putea vedea transparent pe ce se duc banii romanilor, ce proiecte se opresc si din vina cui.