Ce salarii medii sunt în țările din Uniunea Europeană. O singură țară are salariul mediu de 8.104 euro pe lună

62347888
Shutterstock

Salariile medii diferă foarte mult în Europa. La fel și costul vieții. O centralizare realizată de Euronews arată care țări oferă cele mai mari salarii și cum se compară aceste salarii în funcție de puterea de cumpărare.

Calculul Eurostat se bazează pe salariul mediu anual brut pentru un loc de muncă cu normă întreagă. Euronews a convertit aceste cifre în salarii lunare prin simpla împărțire la 12.

În 2023, salariul mediu lunar ajustat per angajat cu normă întreagă a variat de la 1.125 EUR în Bulgaria la 6.755 EUR în Luxemburg. Media UE a fost de 3.155 EUR.

Danemarca este singura țară din UE, în afară de Luxemburg, cu un salariu de peste 5.000 EUR. Acesta oferă 5.634 EUR.

Irlanda (4.890 EUR) și Belgia (4.832 EUR) se apropie foarte mult de acest prag.

Austria (4.542 EUR), Germania (4.250 EUR) și Finlanda (4.033 EUR) oferă, de asemenea, salarii de peste 4.000 EUR.

Aproximativ 10 din cele 26 de țări ale UE plătesc sub 2.000 EUR

Dintre cele 26 de țări ale UE (cu excepția Țărilor de Jos din cauza lipsei datelor Eurostat), 10 au raportat un salariu mediu brut sub 2.000 EUR.

În patru state membre, salariul mediu era sub 1.500 EUR. Polonia s-a situat puțin peste acest nivel, la 1.505 EUR.

În România, Grecia și Ungaria, salariile au fost de aproximativ 1 400 de euro.

Germania (4.250 EUR) oferă cel mai mare salariu mediu dintre cele mai mari patru economii ale UE, urmată de Franța (3.555 EUR). Atât Italia (2.729 EUR), cât și Spania (2.716 EUR) se situează sub media UE cu mai mult de 400 EUR.

Datele Eurostat acoperă 26 de state din UE. Deși nu sunt direct comparabile din cauza diferențelor metodologice, datele OCDE privind salariul mediu anual per angajat echivalent normă întreagă includ mai multe țări europene.

Conform OCDE, salariul mediu în Elveția a fost de 8.104 EUR, aceasta fiind țara cu cele mai mari salarii din Europa. O altă țară din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS), Norvegia, a oferit un salariu mediu de 5.027 EUR. Regatul Unit a avut un salariu mediu de 4.220 de euro.

Cu 4.629 EUR, Țările de Jos se numără printre țările UE cu cele mai bune salarii.

Turcia, o țară candidată la aderarea la UE, a înregistrat cel mai mic salariu mediu, de 873 EUR, fiind singura țară sub pragul de 1.000 EUR.

Tendința generală arată că țările din Europa de Vest și de Nord conduc în ceea ce privește nivelurile salariale, în timp ce țările din Europa de Sud și de Est tind să ofere salarii nominale semnificativ mai mici.

Cele mai mari salarii din Europa în funcție de puterea de cumpărare

Diferența dintre salariile medii se reduce atunci când este măsurată în standardele puterii de cumpărare (SPC), deoarece astfel se elimină efectul diferențelor de nivel al prețurilor. SPC este o unitate monetară artificială, în care o unitate poate cumpăra teoretic aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară

Cu toate acestea, există în continuare disparități semnificative în UE. În termeni nominali, cel mai mare salariu mediu este de șase ori mai mare decât cel mai mic. Ajustat în funcție de SPC, acest decalaj se reduce la un raport de 2,6.

În UE, salariile medii în SPC variază de la 1.710 EUR în Grecia la 4.479 EUR în Luxemburg, în timp ce media UE se situează la 3.155 EUR.

Belgia (4.038 EUR SPC), Danemarca (3.904 EUR SPC), Germania (3.898 EUR SPC) și Austria (3.851 EUR SPC) se numără, de asemenea, printre primele cinci țări.

La coada clasamentului, Slovacia, Bulgaria și Ungaria urmează Grecia, fiecare cu salarii medii sub 2.100 EUR în SPC.

România se situează semnificativ mai sus în SPC.

Dintre datele OCDE, Elveția iese în evidență cu un salariu ridicat în puterea de cumpărare, de 4.412 EUR SPC. Urmează Țările de Jos și Norvegia, ambele oferind aproximativ 3.800 EUR SPP. În Marea Britanie, salariul mediu a fost de 3.357 de euro în SPC.

La fel ca România, Turcia (2.413 EUR SPC) ocupă o poziție semnificativ mai bună în cadrul acestui indicator.

Articol recomandat de sport.ro
Cum arată ultima ”bijuterie” lansată de BMW: ”Suntem mai pregătiți ca niciodată pentru viitor”
Cum arată ultima ”bijuterie” lansată de BMW: ”Suntem mai pregătiți ca niciodată pentru viitor”
Citește și...
Anunț important pentru toți clienții DIGI: se „euroizează” facturile. Noile tarife anunțate de companie

DIGI a anunțat actualizarea grilei tarifare pentru serviciile de internet, televiziune și telefonie, după mai bine de șapte ani fără modificări de preț. Tarifele vor fi exprimate în euro, iar facturarea în lei, la cursul BNR din acea zi.

Sindicatul Angajațiilor de la Guvern critică noua lege a salarizării: Incompletă, trunchiată și nedreaptă

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului.

Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026

Deficitul bugetar s-a redus în primele patru luni din acest an cu 1,75 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 1,17% din PIB, comparativ cu 2,92% din PIB în intervalul ianuarie - aprilie 2025.

Recomandări
CSM atacă dur noua lege a salarizării și avertizează asupra unui pericol pentru justiție: „Conține soluții normative absurde”

Consiliul Superior al Magistraturii reacționează ferm după publicarea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acuzând că prevederile propuse afectează grav independența justiției.

Sondaj INSCOP: 27% dintre români văd corupția drept principala problemă a țării. Salariile și pensiile, marile priorități

Românii consideră, în proporţie de 27,8%, că principala problemă a României este corupţia, conform unui sondaj INSCOP.

Un an la Cotroceni cu Nicușor Dan. De ce este criticat acum președintele României de unii dintre foștii săi susținători

În 26 mai 2026 se împlinește un an de când Nicușor Dan a depus jurământul ca președinte al României. Un an cu vizite diplomatice importante, numiri controversate la parchetele de justiție și o criză politică guvernamentală de amploare.