Vacanta la romani: redecorarea casei. Studiu Nielsen: Ce ii face pe romani unici in Europa cand raman cu bani in plus

06-02-2014 | 13:38

Suntem prea cheltuitori sau doar prea saraci? Un sondaj al Institutului de Cercetare Nielsen prezinta cifre surprinzatoare despre modul in care romanii isi folosesc veniturile.

Stirileprotv

Datorii, economii, haine noi si renovari: pe asta dam banii care ne raman dupa ce terminam cu facturile, mancarea si alte cheltuieli de baza. Potrivit unui sondaj al companiei Nielsen, romanii au un comportament destul de diferit de cel al restului europenilor: acestia prefera sa foloseasca banii care le prisosesc mai degraba pentru vacanta sau pentru a iesi in oras.

Neam de gadgetari si bricoleri
Mai precis, 30% dintre repondenti spun ca, dupa ce au acoperit cheltuielile de baza, folosesc restul de bani pentru a-si plati datoriilesi ratele, in vreme ce media europeana e de 25%. Lucrurile stau invers cand e vorba de economii: doar un sfert dintre noi folosim banii care ne prisosesc pentru depozite in banca, comparativ cu o treime dintre europeni.

Pe locul 3 in topul cheltuieilor romanilor se afla hainele noi (locul 2 in Europa) iar pe 4, renovarea si redecorarea locuintei, care pe europenii nu prea ii pasioneaza. Dovada faptul ca la noi cifra de afaceri a marilor magazine de bricolaj se apropie de 2 miliarde de euro.

Cum a schimbat scumpirea alimentelor lista de cumparaturi a romanilor

In schimb romanii nu considera la fel de important ca restul europenilor sa iasa in oras sau sa plece in vacante: doar 16% folosesc banii care le mai raman pentru concedii, comparativ cu 27% in alte tari. In schimb, suntem la fel de pasionati de tehnologie ca ceilalti europeni: 13% dintre romani folosesc banii care le mai raman pentru cele mai noi gadgeturi.

E oficial: suntem de 10 ori mai saraci decat germanii
Pe de alta parte, exista statistica veniturilor si cheltuielilor gospodariilor realizata de Institutul National de Statistica (INS) si publicata recent. Aceasta ne spune ca un roman cheltuieste 90% din venituri, in medie 794 lei pe luna - aproape 1.000 de lei in cazul salariatilor, 500 in cazul agricultorilor, dar si al si somerilor, care practic au venituri si cheltuieli egale cu cele ale unui agricultor. In total, un roman cheltuieste sub 2.200 de euro pe an, adica de vreo 15 ori mai putin decat un luxemburghez si de vreo zece ori mai putin decat un german.

Vezi in infograficul interactiv unde sunt cele mai mari salarii din Romania

Pe ce se duc acesti 2200 de euro in fiecare an? Romanii se gandesc in primul rand la burta si la Stat, potrivit statisticilor oficiale ale INS. 30% din cheltuieli constau in mancare si bauturi nealcoolice iar 17%, pe taxe si impozite. Dar si aici lucrurile stau foarte diferit la oras si la sat – un salariat da peste 26% din veniturile sale iar un agricultor, 2.4, adica de zece ori mai putin. De asemenea, agricultorii isi asigura peste o treime din alimente din resurse proprii. Facturile de care ne plangem atata reprezinta de fapt un pic mai mult de o zecime din cheltuieli, alcoolul si tutunul, cam a douazecea parte. Conform INS, hainele reprezinta doar 4% din cheltuieli iar casa (inclusiv mobilierul) – 3%.

Doua Romanii
De unde aceste diferente intre studiul Nielsen si datele Institutului National de Statistica? Pentru ca, in timp ce INS ia in calcul toti romanii, chiar si cei dintr-un catun unde inca se ara pamantul cu plugul, cercetarea Nielsen este un studiu realizat online, pe un esantion de 502 subiecti. Deci se refera la o anumita parte a Romaniei, spre deosebire de INS, care nu studiaza un esantion, ci toata populatia.

"Cu toate ca studiile online permit o acoperire globala la scala mare, ofera o perspectiva asupra obiceiurilor utilizatorilor de internet si nu ale intregii populatii. In tarile in curs de dezvoltare unde internetul nu s-a raspandit la potential maximum, e posibil ca publicul sa fie mai tanar si cu un statut financiar mai ridicat decat media populatiei tarii respective. De altfel, raspunsurile incluse in sondaj sunt la nivel declarativ mai degraba decat bazate pe date masurate" , spun cei de la Nielsen.

“E posibil ca publicul sa fie mai tanar si cu un statut financiar mai ridicat decat media populatiei tarii respective”, precizeaza autorii studiului. De aceea, imaginea care se desprinde din studiul Nielsen este cea a unei Romanii frumoase, unde oamenii mai au totusi bani dupa ce isi platesc facturile si se satura de masa. Dar, chiar si asa, Romania asa cum o vad repondentii din acest studiu e o tara de oameni obositi care nu au bani – sau nu vor sa dea bani – pe concedii, iesiri la restaurant sau la film. In vreme ce Romania INS este Romania unde oamenii traiesc cu 5 milioane pe luna si vad concedii si restaurante doar in filme.