Rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, transmite BNR.
"Prognoza noastră arată aşa: scădere rapidă, puternică, a inflaţiei până spre sfârşitul anului, cu fluctuaţii, mai ales în ultimele luni ale acestui an. Colegi au introdus, faţă de prognoza anterioară, o uşoară creştere de la 5,5 la 6,1 pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta şi impactul asupra producţiei de electricitate şi, în general, impactul în ceea ce priveşte situaţia energiei în România”, a transmis Mugur Isărescu.
Principalele declarații ale lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:
- Energia a contribuit cel mai mult la creșterea inflației în trimestru III.
- Avem o creştere a cotaţiilor la gaze, dar în acest caz creşterea nu a afectat direct preţurile de consum, măsurile de sprijin fiind menţinute.
- Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice;
- Consumul privat și-a accentuat scăderea, pe fondul declinului puterii de cumpărare, al restrângerii apelului la creditare și al unui nivel scăzut de încredere în rândul consumatorilor. Totuși, nu există o scădere generală a creditării;
- Investițiile au continuat să crească, deși într-un ritm încetinit, creșterea potențialul productiv depinde însă fundamental de intensificarea absorbției fondurilor europene;
- BNR are o perspectivă mai puțin favorabilă pentru creșterea economică a UE, din cauza incertitudinilor geopolitice și a volatilității de pe piețele materiilor prime și financiare;
- Șocul provocat de războiul din Iran și oprirea traficului prin strâmtoarea Ormuz va face ca perturbarea ofertei de petrol să se atenueze parțial. Pe termen mediu, petrolul ar rămâne însă mai scump decât înainte de conflict, dar puțin sub estimările din raportul BNR anterior;
- BNR estimează că inflația va coborî semnificativ după vârful din 2026. Potrivit prognozei, rata anuală a inflației IPC (inflația măsurată prin Indicele Prețurilor de Consum) ar urma să ajungă la 6,1% în decembrie 2026, cu 0,6 puncte procentuale peste prognoza anterioară. Pentru decembrie 2027, BNR estimează o inflație de 3,4%, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât estima anterior.
- BNR se așteaptă la o corecție amplă a inflației în trimestrul III din 2026. Motivul principal este că vor începe să dispară efectele statistice ale scumpirilor produse în 2025 de majorarea TVA și a accizelor, dar și de creșterea prețurilor la energia electrică după eliminarea plafonării. Mai exact, scumpirile din 2025 nu vor mai apărea în aceeași măsură în calculul inflației anuale;
- Inflația rămâne ridicată în 2026, dar BNR se așteaptă la o scădere puternică începând din trimestrul III, după dispariția efectelor TVA, accizelor și energiei. Totuși, revenirea la ținta BNR este estimată abia spre finalul lui 2027.
- Rata de politică monetară ar putea scădea atunci când inflația va ajunge la un nivel inferior acesteia.
- Întrebat dacă criza energetică ar putea duce la o creștere a inflației peste nivelul prognozat, Mugur Isărescu a declarat că „bineînțeles” că există această posibilitate dacă „lucrurile nu se calmează” și că acest factor a fost luat în calcul în noua prognoză;
- La nivelul populației a scăzut numărul creditelor de consum și creditele ipotecare;
- Mugur Isărescu a dezvăluit că BNR a participat la discuțiile și eforturile legate de aderarea României la zona euro și că în 2011-2012 oficialii băncii centrale stabileau chiar și „detaliul” punctelor de frontieră prin care mașinile cu euro ar fi urmat să ajungă în țară.
.webp)
