BNR a menținut, din nou, dobânda cheie la 7% pe an, semn că inflația este încă amenințătoare
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, marţi, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat.
Mâine, 14 februarie, INS va anunța rata inflației pentru luna ianuarie. Nivelul inflației este unul dintre cei mai importanți indicatori luați în calcul de BNR în administrarea dobânzii cheie, dobândă care „dă tonul” în sistemul bancar.
În luna decembrie (date anunțate în ianuarie a.c.) România a avut a doua cea mai mare inflație din UE, cu un nivel de 6,6%, fiind depășită doar de Republica Cehă, cu 7,6%. La nivel European campioana este, de departe, Turcia, cu o inflație de 64,9%, urmată de Republica cehă și de Serbia, cu 7,5%.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.
"Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", precizează instituţia.
