BNR a decis menținerea dobânzii cheie la 6,5% pe an. Procesul de scădere a ratelor, oprit de riscurile provocate de guvern
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, a anunţat banca centrală.
De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Banca centrală a decis anul acesta, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
„Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind necunoscutele privind măsurile fiscal-bugetare concrete ce vor fi probabil implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, evoluțiile economice externe și tensiunile geopolitice”, se precizează în comunicatul băncii centrale.
Dobânda de politică monetară (la care banca centrală împrumută în lei băncile de primul rang) este cea care „dă tonul” dobânzilor de piața bancară. O dobândă mai mică avantajează creditarea, ieftinind ratele, una mare fiind în măsură să tempereze consumul, prin cel pe credit, pentru a readuce inflația într-o zonă „sănătoasă” (considerată de majoritatea covârșitoare a economiștilor a fi undeva în jurul valorii de 2% pe an).
Important de reținut este că pauza pusă de BNR în ieftinirea creditării afectează direct guvernul pe partea de datorie publică. Dată fiind explozia ei din ultimii ani, presiunea datoriei guvernamentale este din ce în ce mai mare pe buget, posibilitatea de a se împrumuta mai ieftin fiind astfel din ce în ce mai importantă pentru guvern.
În același timp, reducerea rapidă a dobânzii de politică monetară pe fondul unei inflații mari sau a unor presiuni inflaționiste semnificative (cum ar fi creșteri bruște de salarii ale bugetarilor sau de pensii) ar realimenta scumpirile.
