Adevărul despre aurul românesc ținut la Londra. Intervenția oficială, fermă, a Băncii Naționale în urma unui fake news

aur
Profimedia

BNR demontează un fake news despre rezerva de aur a României și modul în care aceasta este administrată la Banca Angliei. Este vorba despre 60 de tone de metal prețios, evaluate la 66 de miliarde de euro la finalul anului 2023.

Rezerva de aur a României este optimă (în ceea ce privește cantitatea) și este administrată în condiții optime de siguranță și în ceea ce privește costurile. Acest mesaj a fost transmis de BNR în mod oficial ca urmare a lansării în spațiul public a unui fake news legat de partea de rezervă de aur a României care este gazduită de Banca Angliei (banca centrală a Angliei).

Într-o foarte rară ieșire publică pe această temă, banca națională a readus aminte că „BNR este titularul contului de la Banca Angliei (BOE) unde sunt depozitate aproximativ 60 de tone din rezerva de aur a României”.

„Efectuarea de operațiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucțiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deținut în acest cont neputând fi utilizat sub nicio formă de către custode. Acest cont a fost deschis înainte de anul 1990. BNR comunică lunar evoluția stocului de aur și valoarea la zi a rezervei totale, care se menține din anul 2007 la 103,6 tone de aur (61,2 tone în străinătate și 42,4 tone în țară)”, transmt oficialii BNR.

Reacția rară a BNR, instituție cunoscută pentru felul diplomatic și riguros în care răspunde atacurilor la adresa sa a venit după ce Nicolae Țăran, general în rezervă, a acuzat în spațiul public că după ce a primit aurul băncii centrale române, Banca Angliei „a luat activul României (...) și-a mărit activele proprii, care sunt foarte mici”. 

Citește și
mugur isărescu
Un nou mesaj către bănci să mai ieftinească creditele. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 6,75% la 6,5% pe an
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Tema repatrierii rezervei de aur a României nu este nici pe departe una nouă. De la Vadim Tudor, fostul președinte al PRM (turul II prezidențiale în 2000), la Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, o serie întreagă de politicieni au încercat să se folosească de acest subiect pentru a promova un discurs care nu reflectă realitate economică și care apelează emoțional în special un public așa-zis suveranist.

„S-a creat o mare problemă de credibilitate. Sunt 3 ani în care sistematic şi într-un mod iresponsabil s-a spus că nu există aur, că a dispărut, că s-a vândut, că a intra în operaţiuni şi, mai rău, că nu l-am folosit ca să obţinem venituri. O rezervă de-aia e rezervă (...) Să-l aducem, să-l vadă toată lumea, inclusiv aceste câteva persoane care ne toacă de dimineață până seara, după care dus înapoi acolo pentru că altfel în ţară nu o să aducă fiecare investitor străini să-l băgăm în tezaur, să-i arătăm”, declara guvernatorul BNR, Mugur Isărescu în 2019, atunci când Liviu Dragnea a propus un proiect pentru repatrierea rezervei de aur. 

România nu și-a pierdut aurul

În mod oficial, BNR subliniază, argumentat, că cele 60 de tone de aur aparțin în continuare României și că orice operațiune care le vizează poate avea loc doar pe baza instrucțiunilor venite de la București.

„Banca Națională a României este titularul contului de la Banca Angliei (BOE) unde sunt depozitate aproximativ 60 de tone din rezerva de aur a României. Lingourile aflate în custodie pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate și titlul de finețe al aurului. Efectuarea de operațiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucțiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deținut în acest cont neputând fi utilizat sub nicio formă de către custode. Acest cont a fost deschis înainte de anul 1990. BNR comunică lunar evoluția stocului de aur și valoarea la zi a rezervei totale, care se menține din anul 2007 la 103,6 tone de aur (61,2 tone în străinătate și 42,4 tone în țară)”, transmite banca centrală.

În plus, BNR subliniază că costurile legate de găzduirea și administrarea rezervei de aur a României la Banca Angliei au fost exagereate de fake news, ele fiind considerabil mai mici.

„Totodată, dl. prof. dr. Țăran exagerează costurile operaționale de administrare ale contului, ele fiind de aproape patru ori mai mici decât cele menționate în interviu. Detalii despre administrarea rezervei de aur a României, de către BNR, se găsesc în Raportul anual pentru 2023, https://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx, trimis Parlamentului în luna iunie a.c, care cuprinde și raportul de audit, precum și bilanțul anual (cu rezerva de aur inclusă)”, transmite BNR.

Datele BNR de la începutul anului 2023 arată o consolidare a rezervelor internaționale ale României. La 31 decembrie 2023 acestea însumau 66 miliarde euro, în creștere cu 13,7 miliarde euro față de sfârșitul anului 2022, în principal ca urmare a majorării rezervelor valutare (până la 59,8 miliarde euro). Rezerva de aur a fost de 103,6 tone, dintre care 61,2 tone aflate în custodie la Banca Angliei. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a României a înregistrat o creștere de 544 milioane euro față de finele anului 2022 (până la 6,2 miliarde euro), ca urmare a creșterii prețului aurului pe piețele internaționale.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Reacția lui Jake Paul după ce a fost pălmuit de Mike Tyson la cântarul oficial + Ce a zis Iron Mike
FOTO Reacția lui Jake Paul după ce a fost pălmuit de Mike Tyson la cântarul oficial + Ce a zis Iron Mike
Citește și...
BNR a coborât la 4% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Isărescu: inflația are oscilații dar merge în jos
BNR a coborât la 4% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Isărescu: inflația are oscilații dar merge în jos

Banca Naţională a României a revizuit în scădere, la 4,0%, de la 4,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR.

Un nou mesaj către bănci să mai ieftinească creditele. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 6,75% la 6,5% pe an
Un nou mesaj către bănci să mai ieftinească creditele. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 6,75% la 6,5% pe an

Este a doua reducere consecutivă a dobânzii cheie de către Banca Națională. Dobânda cheie, de politică monetară, este cea care „dă tonul” dobânzilor creditelor din piață.

BNR a redus dobânda cheie la 6,75% pe an. Dobânzile băncilor sunt de așteptat să preia semnalul de scădere
BNR a redus dobânda cheie la 6,75% pe an. Dobânzile băncilor sunt de așteptat să preia semnalul de scădere

Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.

Recomandări
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului
CE aprobă ajutorul de stat de 790 mil. € acordat de România pentru sprijinirea închiderii minelor de cărbune din Valea Jiului

Comisia Europeană a aprobat o măsură a statului român în valoare de 790 de milioane de euro pentru acoperirea costurilor excepţionale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului.

Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”
Preşedintele regiunii Valencia recunoaşte că au existat erori în gestionarea inundaţiilor și își cere scuze. „Nu voi nega”

Preşedintele regiunii spaniole Valencia, Carlos Mazon, a recunoscut vineri că au existat ”erori” în gestionarea inundaţiilor dramatice de luna trecută, şi a prezentat ”scuzele” sale pentru întârzierile în ajutorarea sinistraţilor, relatează AFP.

CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB
CE: Creșterea economiei României nu va fi nici la jumătate din cât se estima, în 2024. Deficitul va ajunge la 8% din PIB

Estimarea de creștere economică a României a fost recalculată la Comisia Europeană, cu mult sub valoarea stabilită inițial. Pentru 2024, estimarea de creștere economică a României a fost revizuită de la 3,3 la 1,4%.