Bani de la Bruxelles pentru dezvoltarea pescuitului. Cât de rentabile sunt fermele piscicole în România

Cei care au riscat într-o afacere cu acvacultură ecologică recunosc că nu le-a fost uşor, dar acum sunt pe profit şi vor să se dezvolte. Pe de altă parte, deşi avem ieşire la mare şi mii de hectare de Delta, în prezent, aproape 80 a sută din peștele comercializat aici, este adus din străinătate.

La 60 de kilometri de Constanța, în localitatea Țibrinu, găsim o crescătorie de peşte de apă dulce. Întinsă pe mai bine de 50 de hectare, balta are peste 400 de tone de peşte. Proprietarul a investit, în decurs de 12 ani, peste un million de euro, jumătate fiind bani europeni.

Gheorghe Albu, proprietar fermă piscicolă: "Am accesat un proiect acum câţiva ani în care amenajarea noastră este recunoscută ca fiind ecologică. Calitatea peştelui este una bună, furajarea este una naturală, peştele are o calitate deosebită, un gust deosebit şi am văzut că a început să fie solicitat şi de restaurante, şi pentru consumul propriu."

Acum, Gheorghe Albu vrea să se extindă, iar banii europeni sunt pentru el o gură de oxigen. Condiţia este ca solicitantul să aibă 50 la sută din sumă.

Banii investiţi se recuperează apoi din vânzarea peştelui, dar şi din închirierea spaţiilor special amenajate pentru pescuit. 24 de ore de pescuit sportiv costa, în medie, între 50 şi 100 de lei de persoană. Cei care vor să investească însă în acvacultură trebuie să ştie că este nevoie de mult timp şi răbdare, pentru că profitul nu vine imediat.

Dar vine în final, pentru ca peştele de apă dulce, crescut în mediul sălbatic, este din ce în ce mai căutat de clienţi.

Alexandru Filip, chef: "Nu poţi să-i păcăleşti, au început să cunoască, să facă diferenţa între peştele crescut natural şi cel care nu are nici o legătură.”

Lângă Cluj, la poalele Munţilor Apuseni, doi soţi şi-au deschis o păstrăvărie ecologică cu 15 bazine. Investiţia se ridică la 700.000 de euro.

Ovidiu Oltean, proprietar păstrăvărie: "Prin certificare ecologică trebuie să copiem cât mai bine ce se întâmplă în mediul lor natural. Am făcut bazine rotunde, circulare. În momentul în care intră apa în bazin, se formează un vârtej. Peştii se aliniază în coloană şi înoată împotriva curentului apei."

Cu ieşire la mare şi străbătută de peste 1000 de kilometri de Dunăre, România deţine o cincime din suprafaţa amenajată pentru piscicultura din Uniunea Europeană. Şi totuşi realizează doar 0,2% din producţia de pește a blocului comunitar. În plus, peştele autohton ajunge în magazine, de multe ori din cauza intermediarilor, la preţuri descurajante pentru oameni.

Articol recomandat de sport.ro

Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia