Banca Centrală Europeană a redus costurile împrumuturilor în zona euro, pentru a doua oară în acest an

BCE - Agerpres

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, o nouă reducere a dobânzii de bază cu 25 puncte de bază, pe măsură ce inflaţia încetineşte iar creşterea economică pierde din elan, dar nu a oferit niciun fel de indicii cu privire la următorii paşi.

"Consiliul guvernatorilor a decis să reducă cu 25 puncte de bază rata dobânzii la facilitatea de depozit...În consecinţă, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusă la 3,50%. Rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor fi diminuate la 3,65% şi, respectiv, 3,90%. Modificările vor intra în vigoare începând cu data de 18 septembrie 2024", se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii de joi a Consiliului guvernatorilor BCE.

În condiţiile în care o nouă reducere a costului creditului era aşteptată de majoritatea observatorilor, atenţia investitorilor s-a îndreptat spre ce va urma, însă BCE nu a oferit niciun fel de indicii, repetând că deciziile sale vor fi luate de la o reuniune la alta.

"Consiliul guvernatorilor va continua să urmeze o abordare bazată pe date şi de la o şedinţă la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate şi durata corespunzătoare de aplicare a acesteia. Consiliul guvernatorilor nu îşi asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor", se precizează în comunicatul BCE.

Atenţia analiştilor se îndreaptă spre conferinţa de presă a preşedintelui BCE, Christine Lagarde, programată să înceapă la ora 14:45 (ora Europei Centrale), ocazie cu care şefa BCE va face comentarii asupra motivelor aflate la baza deciziilor adoptate joi precum şi asupra modului în care deciziile de reducere a dobânzilor adoptate de Rezerva Federală americană ar putea influenţa BCE.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Tot joi, BCE a anunţat că şi-a revizuit, uşor în jos, estimările de creştere pentru perioada 2024-2026, în timp ce prognoza de inflaţie a fost lăsată nemodificată. Conform proiecţiilor experţilor BCE, creşterea economică a zonei euro va fi de 0,8% în 2024, în loc de un avans de 0,9% prognozat în luna iunie, urmând să accelereze la 1,3% în 2025 şi la 1,5% în 2026. "Aceste valori reprezintă o revizuire în sens uşor descendent comparativ cu proiecţiile din luna iunie, datorată în principal unei contribuţii mai reduse din partea cererii interne pe parcursul trimestrelor următoare", se precizează în comunicatul gardienilor euro.

În ceea ce priveşte inflaţia, datele recente au fost, în linii mari, în concordanţă cu anticipaţiile, cele mai recente proiecţii ale experţilor BCE confirmând perspectivele precedente ale inflaţiei. Aceştia estimează o inflaţie totală medie de 2,5% în 2024, de 2,2% în 2025 şi de 1,9% în 2026, similar proiecţiilor din luna iunie.

"Se anticipează că inflaţia se va intensifica din nou către finele acestui an, parţial ca urmare a ieşirii scăderilor accentuate anterioare ale preţurilor produselor energetice din calculul ratelor anuale. Ulterior, inflaţia ar trebui să coboare către nivelul ţintei noastre pe parcursul semestrului II al anului viitor", subliniază gardienii euro.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.