Astfel că, Asociația Română a Băncilor a respins acuzațiile Consiliului Concurenței privind ROBOR și le califică drept abuzive și nefondate și injuste, afirmând că aceasta afectează reputația industriei bancare și încrederea investitorilor.
Potrivit ARB, băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia, pe care o consideră fără temei și cu impact negativ asupra sectorului bancar.
Asociația solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției, în condițiile în care, susține ARB, nu au fost prezentate dovezi clare care să justifice acuzațiile și comunicarea publică ar genera confuzie și așteptări nerealiste.
ARB cere clarificări privind reglementările care ar fi fost încălcate, precum și modul în care s-ar fi produs presupusa distorsionare a pieței. Organizația face trimitere la rolul Băncii Naționale a României în organizarea și supravegherea pieței monetare, conform Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare, și susține că este necesară precizarea exactă a prevederilor invocate, inclusiv în raport cu Regulamentul UE nr. 596/2014 privind prevenirea abuzului de piață.
ARB mai afirmă că ROBOR are un rol central în transmiterea politicii monetare și în funcționarea pieței monetare, iar orice intervenție externă care ar limita capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini mandatul ar putea afecta autonomia instituțională.
De asemenea, asociația solicită clarificarea „discuțiilor concrete” considerate incriminatoare, susținând că acestea nu au fost prezentate public în mod detaliat și că lipsa unor probe concludente ar transforma decizia într-una „dictată” și bazată pe o interpretare contestabilă a mecanismelor pieței bancare.
Asociația Română a Băncilor susține că va continua demersurile interne și internaționale pentru a demonstra că nu a existat manipularea ROBOR și consideră că decizia autorității ar avea efecte negative asupra percepției investitorilor asupra României, inclusiv asupra finanțării economiei și stabilității financiare.
ARB a avertizat asupra riscului de „așteptări nerealiste” și acțiuni colective în cazul creditelor legate de ROBOR
Asociația a mai precizat că astfel de decizii și modul de comunicare publică pot genera „așteptări nerealiste” în rândul clienților cu credite legate de ROBOR și pot alimenta acțiuni colective, în condițiile în care băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu există o hotărâre definitivă a instanței.
ARB face și o trimitere la un precedent în care măsuri ale ANPC privind calculul ratelor bancare au fost ulterior contestate și infirmate în instanță, susținând că astfel de situații au afectat reputația sectorului bancar.
În final, ARB subliniază că sistemul bancar din România funcționează într-un cadru strict reglementat și supravegheat și își reafirmă angajamentul față de concurența loială, transparență și respectarea legislației.
Totodată, ARB susține că sectorul bancar are un rol esențial în finanțarea economiei, susținerea mediului de afaceri și stabilitatea financiară a statului.
Bogdan Chirițoiu: Decizia vizează exclusiv încălcarea normelor de concurență; băncile pot ataca sancțiunea în instanță
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat joi că decizia de sancționare a băncilor vizează exclusiv încălcarea normelor de concurență, iar instituțiile financiare au la dispoziție 30 de zile de la comunicarea motivării pentru a plăti amenzile și, eventual, pentru a ataca decizia la Curtea de Apel București. Consiliul a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
„Am luat vineri, 5 iunie, decizia care ține cont atât de elementele prezentate de bănci, în cadrul audierilor, cât și de probele din raportul de investigație. Decizia de sancționare vizează exclusiv încălcarea normelor de concurență de către bănci și, în același timp, impune adoptarea de măsuri pentru respectarea acestora”, a explicat Chirițoiu pentru AGERPRES.
