Banca Națională avertizează că neclaritățile pot genera „confuzii, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate” care ar putea afecta stabilitatea financiară. BNR subliniază că investigația nu vizează în niciun aspect Banca Națională ca administrator al sistemului de tranzacționare, dar că o serie de aspecte importante din perspectiva funcției sale trebuie lămurite.
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, se arată în comunicatul semnat de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
De subliniat că Banca Națională a României este una dintre cele mai puțin vocale instituții când vine vorba despre mediul public și politic. Cu excepția prezentărilor și discursurilor pe teme financiare, banca centrală, prin reprezentanții ei, este o prezență discretă în peisajul media.
BNR nu este vizată, dar are nevoie de clarificări
Potrivit BNR, investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. „Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar»”, notează BNR.
Cu toate acestea, banca centrală arată că în informațiile publice care au precedat decizia, cât și în comentariile ulterioare, au apărut o serie de afirmații neclare. „Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației”, se arată în comunicat.
ROBOR și creșterea ratei dobânzii: o situație complexă, nu o vină a băncilor
BNR atrage atenția asupra unor neînțelegeri care au luat amploare în spațiul public. De exemplu, deși președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că eventuala diferență luată în discuție la cotația ROBOR este de „fracțiuni de procent”, în diverse comentarii se vorbește de diferențe de procente, motivând că ROBOR ar fi crescut „prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani”.
„BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, precizează BNR.
Paradoxul transparenței: prea multă informație ar fi problematică?
BNR solicită clarificări suplimentare pe mai multe aspecte de consistență logică. În primul rând, dacă regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare sunt corecte, iar băncile le-au respectat, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței.
Un alt punct de contradicție semnalat de BNR privește declarația președintelui Consiliului Concurenței că nu este vorba de un „cartel clasic”. „Argumente legate de «schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ» sau de «transparenţa prea mare» a tranzacţiilor sunt cel puţin contradictorii, fără alte explicaţii, cu declaraţia citată iniţial. Ar reieşi în mod paradoxal că prea multă informaţie şi prea multă transparenţă sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurenţial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informaţii şi lipsa de transparenţă sunt considerate elemente care alterează climatul concurenţial”, se arată în comunicat.
Ce se întâmplă cu ROBOR la scădere
BNR mai solicită o clarificare esențială: dacă „fracțiunile de procent” considerate suspecte au dus ROBOR la niveluri mai înalte, de ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR în anumite perioade?
„Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic faţă de cel considerat corect!”, avertizează BNR.
Banca centrală subliniază că deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. „Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informaţie în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, încheie BNR.
Ce a vrut să spună Bogdan Chirițoiu
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat joi că decizia de sancționare a băncilor vizează exclusiv încălcarea normelor de concurență, iar instituțiile financiare au la dispoziție 30 de zile de la comunicarea motivării pentru a plăti amenzile și, eventual, pentru a ataca decizia la Curtea de Apel București. Consiliul a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
„Am luat vineri, 5 iunie, decizia care ține cont atât de elementele prezentate de bănci, în cadrul audierilor, cât și de probele din raportul de investigație. Decizia de sancționare vizează exclusiv încălcarea normelor de concurență de către bănci și, în același timp, impune adoptarea de măsuri pentru respectarea acestora”, a explicat Chirițoiu pentru AGERPRES.
Aspectele atinse în investigație
Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că decizia a vizat un ansamblu de probe analizat coroborat, inclusiv comportamentul anticoncurențial din perioada de 30 de minute de stabilire a ROBOR. „În acest interval, cotațiile sunt ferme și trebuie să fie independente, aspect prevăzut și de reglementările sectoriale. În afara acestui interval, cotațiile sunt orientative și este normal să fie vizibile”, a precizat Chirițoiu.
El a adăugat că, deși fapta este clară și validată de Comisia Europeană, în dezbaterile publice pe această temă se încearcă legitimarea sau banalizarea practicii anticoncurențiale.
Chirițoiu a reamintit că deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii. „Băncile au la dispoziție 30 de zile de la comunicarea motivării, ca să plătească amenzile și, eventual, să atace decizia la Curtea de Apel București”, a declarat acesta.
Clasamentul amenzilor
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
- Banca Transilvania SA – 875,74 milioane lei (plus 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România SA)
- Banca Comercială Română SA – 577,36 milioane lei
- Raiffeisen Bank România SA – 442,49 milioane lei
- UniCredit Bank SA – 431,03 milioane lei
- BRD-Groupe Societe Generale SA – 412,47 milioane lei
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București – 405,91 milioane lei
- CEC Bank SA – 332,98 milioane lei
- Exim Banca Românească SA – 96,49 milioane lei
- Libra Internet Bank SA – 45,86 milioane lei
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA – 28,1 milioane lei
„Manipularea” ROBOR s-a mai produs, dar fără consecințe
O investigație similară a fost deschisă după criza financiară din 2008 și finalizată în 2013, însă atunci instituția a decis închiderea anchetei fără sancțiuni.
Ancheta privind posibila manipulare a indicilor ROBOR și ROBID a fost declanșată în contextul turbulențelor financiare generate de criza globală din 2008 și al exploziei dobânzilor de pe piața monetară interbancară românească.
Potrivit raportului Consiliului Concurenței, în septembrie și octombrie 2008, după falimentul Lehman Brothers, piețele financiare internaționale au intrat într-o criză severă de lichiditate. În acea perioadă, băncile au început să își piardă încrederea unele în altele, cursul leului s-a depreciat puternic, iar dobânzile interbancare au crescut abrupt.
ROBOR a urcat atunci la niveluri considerate anormale și că, în perioada 21–24 octombrie 2008, au existat creșteri foarte mari ale cotațiilor ROBOR, suspiciuni că unele bănci ar fi coordonat nivelul acestora, dar și schimburi de e-mailuri și discuții între dealerii unor instituții participante la fixing.
