România ar putea intra în recesiune tehnică în 2024. „Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare”
România ar putea intra în recesiune tehnică în prima parte a acestui an, estimează cei mai mulţi dintre investitori, pe fondul scăderii activităţii industriale şi accentuării problemelor de pe lanţurile economice.
„Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare la perspectivele anului 2024, pe fondul creşterii costurilor operaţionale şi a evoluţiei inflaţiei la un nivel în continuare foarte ridicat", arată un barometru privind starea economiei româneşti.
Aproximativ 58,8% dintre respondenţii care au participat la cercetarea derulată în decembrie 2023 sunt convinşi că economia va intra în recesiune, iar 36,6% estimează că acest lucru se va întâmpla în primele şase luni din 2024.
Conform studiului, marile provocări ale anului 2024 sunt legate de creşterea costurilor operaţionale (preţuri materiale, servicii, costuri de transport, dobânzi etc.) şi scăderea vânzărilor pe fondul deprecierii puterii de cumpărare şi a accentuării fenomenului de dezintermediere în economie.
În topul îngrijorării investitorilor urmează, în ordinea importanţei, accentuarea blocajului financiar, intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor şi efectele crizelor multiple la nivel internaţional, generate de conflictele militare.
Un nou val de inflație
Potrivit rezultatele barometrului, 32% dintre investitori estimează o inflaţie între 6-8%, iar 27% o văd între 8-10%.
Potrivit estimărilor Băncii Naţionale a României, creşterea taxelor de la 1 ianuarie 2024 va genera un val de inflaţie tranzitorie care va afecta economia românească, în condiţiile în care companiile vor introduce în preţuri costurile generate de schimbările fiscale.
Totodată, experţii consideră că evoluţia impredictibilă a preţurilor a generat probleme în 2023, de la scăderea vânzărilor la accentuarea blocajului financiar, dovadă că peste 80% dintre respondenţi au declarat că durata de încasare a facturilor a crescut faţă de anul precedent.
Euro ar putea depăși pragul de 5 lei
Totodată, dinamica business-ului în 2024 va fi afectată şi de o potenţială evoluţie negativă a cursului valutar, pe care marea majoritate a managerilor o iau în calcul.
Cei mai mulţi dintre executivi (53,6%) se aşteaptă ca euro să depăşească cotaţia de 5 lei în 2024. Dintre aceştia, 13,8% cred că euro va depăşi chiar nivelul de 5,05.
Aproximativ 32,6% văd un curs între 4,95-5 lei/euro, iar 13,8% cred că, pe fondul calendarului electoral, BNR va încerca să ţină moneda naţională sub 4.95 lei/euro.
Dincolo de evoluţia euro/leu, cei care au participat la sondaj estimează, totodată, o apreciere a monedei americane în faţa euro şi a leului.
Pe de altă parte, 23% dintre respondenţi văd cursul dolarului la 4,5-4,6 lei, 22% îl estimează la 4,6-4,7 lei, iar 18% îl văd mai mare de 4,8 lei.
Totodată, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză vede cursul mediu al dolarului american la 4,63 lei în 2024 şi de 4,69 lei în 2025.
Dobânzi mari la credite în 2024
Şi în privinţa dobânzilor, cei chestionaţi văd, în continuare, un nivel ridicat. Potrivit studiului, 40,7% dintre cei intervievaţi văd, de exemplu, indicele ROBOR evoluând între 6-8%.
„Există un număr însemnat de executivi care cred că dobânzile se vor mai reduce, pe fondul temperării inflaţiei şi deciziilor de politică monetară aşteptate mai ales în a doua parte a anului.", mai arată sondajul. Circa 31,9% văd ROBOR-ul între 4-6%, iar 18% îl văd coborând chiar şi sub 4%.
Pe plan intern, va fi interesant de văzut ce măsuri va lua Guvernul pentru a-şi onora angajamentele din PNRR, pentru a atrage banii europeni, şi mai ales cum va reuşi să gestioneze problema bugetului de stat fără să fie nevoit să apeleze din nou la măsuri de ordin fiscal care să impacteze economia.
Potrivit rezultatelor barometrului, cei mai mulţi dintre managerii chestionaţi cred că statul va juca un rol major în 2024, iar principalele măsuri pe care aceştia le consideră necesare vizează, printre altele, restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea acestuia, creşterea gradului de colectare a TVA şi eliminarea excepţiilor fiscale, mărirea bazei de impozitare şi păstrarea cotei unice.
Evoluţia economiei româneşti va fi influenţată şi de dinamica economică internaţională, pusă deja sub semnul întrebării de inflaţie, de potenţiala reapariţie a unei crize energetice, dar mai ales de potenţialul distructiv al conflictelor, de la războiul din Ucraina la cel din Orientul Mijlociu.
Autorii cercetării susţin că perioada plină de incertitudini prin care va trece economia românească în 2024 a activat deja mecanismele de risk management în marea majoritate a companiilor, focusul pe restructurare, pe optimizarea fluxurilor financiare aflându-se în prim-plan în planurile de business.
Potrivit analiștilor, firmele care ignoră importanţa implementării unei strategii de risc valutar, mai ales în contextul inflaţiei, riscă să rămână expuse unor riscuri importante aduse de volatilitatea crescută a cursului de schimb, cu efecte negative majore asupra marjei comerciale şi a situaţiei financiare generale a companiei.
