Românii care au găsit modelul prin care să câștige la fel de bine ca în Franța sau Germania

Campania Știrilor PRO TV „E.U. YES LA VOT" vă arată cum reușesc să ajungă în marile magazine fructele și legumele românești. La Cluj, funcționează un model de succes, ce poate fi copiat în toată România, țară în care oricum fermele sunt și de 4 ori mai mici decât în Vest.

Cooperativa clujeană are contracte cu toți retailerii mari din județ, iar legumicultorii asociați câştigă la fel de bine ca orice mic fermier din Franța sau Germania.

E 6 dimineaţa şi într-un depozit de gross din localitatea clujeană Apahida e agitaţie mare. Aici se întâlnesc producătorii de legume şi fructe din judeţ cu intermediarii, iar marele centru ce aparţine de Consiliul Judeţean a fost ridicat cu fonduri europene.

Citește și

Doi soți s-au mutat în România și au dat lovitura cu o afacere finanțată cu fondurile UE

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

La unul din spaţiile închiriate tocmai au fost aduse ceapă şi ridichi proaspete, culese cu o seară înainte. Cei care le ambalează sunt mici fermieri din zonă. S-au asociat în cadrul unei cooperative agricole, condusă de un director de vânzări - Anca Marcu. Aşa că munca lor se desfăşoară sub forma unei afaceri bazate pe previziuni şi culturi programate în funcţie de comenzi. Uniţi în cooperativă, au putut încheia contracte cu toate marile hiper-marketuri din Cluj.

Pro TV

Anca Marcu: "Ei ştiu din toamnă cam ce se va cere. Da, facem planificarea anuală undeva în toamnă, depinde de retailer, de lanţul cu care discutăm. Unii mai târziu, alţii mai devreme, dar toată lumea ne spune că vor din ce putem noi oferi. Asta e marele avantaj, tot cea ce produci se vinde."

Livrează marfă de 3 ori pe săptămână şi tot datorită asocierii au reuşit să obţină fonduri europene în fermele lor. Anca povesteşte că aproape toţi cei din asociaţie, inclusiv ea, au fost plecaţi anterior să muncească prin străinătate, în diverse domenii, dar s-au întors să trăiască din agricultura românească.

Anca Marcu: ”Noi ne-am întors şi experienţa acolo ne-a ajutat enorm."

Anca a lucrat în învăţământ, a fost învăţătoare înainte să emigreze, iar unul dintre fermierii ei, Radu Telecan, a lucrat în domeniul tâmplăriei PVC, apoi a plecat în Italia, să lucreze în construcţii. Criza de acum câţiva ani l-a făcut să revină în ţară, unde a înţeles că poate deveni fermier de succes după modelul european.

Rareș Năstase: ”Îţi recunoşti marfa când ajungi la hiper-market?”
Radu Telecan: "Da, da. Punea lumea şi spunea ”uite ce crocantă”. Le-am spus că e marfa mea şi erau surprinşi, ”cum adică, marfă de aici din apropiere ajunge în super-market”.”

A accesat 40 de mii euro pentru solarii şi pentru un tractor nou. A simţit că această cooperativă acţionează ca o familie, dar şi ca un business cu mai multe ramuri de activitate: unii cu sapa, alţii cu marketingul.

Radu Telecan: "Noi suntem producători, ştim să producem şi atunci avem director de vânzare, ea se ocupa de vânzare şi noi cu producţia. Când o terminăm, o ambalăm frumos şi e gata pentru desfacere."

Agricultura modernă se face cu producţii programate săptămânal, în funcţie de cererea de pe piaţă.

Radu Telecan: "Avem un grup de WhatsApp şi orice problemă, acolo o rezolvăm. Dacă avem nevoie de utilaj, seminţe, un pont. Interesant că cei care sunt în cooperativă au studii medii spre superioare. Noi avem multă marfă, din primul an am început să ne lărgim, să facem mai multe soiuri sortimente de legume."

Pro TV

Au mers în Polonia şi Ungaria, unde au vizitat fermieri locali şi de la ei au preluat şi regulile în cadrul asociaţiei, afişate la intrare, în depozitul lor.

Radu Telecan: "Obligaţii, uite aveţi acolo, drepturi, obligaţii, avem şi sancţiuni. La absențe la şedinţele de lucru, 200 de  lei."

Numai anul trecut au fost 680 de tineri fermieri care au accesat 28 de milioane de euro, prin programul european destinat lor. Iar între 2014 şi 2020, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt alocaţi României 9,3 miliarde de euro, care să ajungă la mici şi mari producători.

Anca Marcu: "Eu nu îmi imaginez altceva decât Uniunea Europeană. 

Trebuie să vedem că se poate şi noi acolo vedem că se poate. Ne uităm la fermierii francezi şi cu admiraţie la ce au reuşit să facă. Şi la asta să ajungem şi noi, să fim mândri că lucrăm în agricultură şi să ne simţim puternici."

Avem în România peste 3 milioane şi jumătate de ferme mici, care reprezintă 90% din ceea ce reprezintă exploataţiile agricole. Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole româneşti este de 3 hectare şi jumătate pentru fiecare fermă, de peste 4 ori mai mică decât cea europeană, care depăşeşte 14 hectare. De aici şi slaba dezvoltare a sectorului.

Şi totuşi micii producători nu vor să se asocieze, ponderea cooperativelor nu depăşeşte 10%, în timp ce la nivel european media depăşeşte 60%. Cooperativa impune şi răspundere, şi în relaţia cu hiper-marketul trasabilitatea mărfii e prioritară.

Pro TV

În calitate de cetăţeni europeni, avem dreptul să cumpărăm produse sigure, să avem garanţia unor mărfuri care respectă standardele de sănătate, impuse prin normele europene în vigoare. Comerţul cu legume e mult mai atent monitorizat decât înainte de aderare şi în orice stat membru funcţionează un dublu control, menit să protejeze consumatorul, fie că e român, neamţ sau francez. Există în primul rând verificarea autorităţilor statului membru, dar şi controlul de calitate impus de marii retaileri.

Radu Telecan: "Dacă noi stropim şi trebuie să ţinem 30 de zile până la recoltare, noi ţinem. Păi la noi aici în Dreznin cine face? Nimeni, niciun producător, dar nici nu ajunge la supr-market. Dar ajunge la tarabă."

Uniunea Europeană te lasă să îţi protejezi brandurile locale, să obţii certificare pentru anumite produse şi reţete, care pot deveni chiar mai valoroase pe piaţa comunitară.

Radu Telecan: "Trebuie să ne întoarcem la soiurile noastre tradiţionale şi să învăţăm cumpărătorul român să ia şi produse romaneşti. Dacă mergem în alte ţări sunt atât de naţionalişti, că nu iau alte produse, iau din ţara lor.

Acum începem, dar foarte timid. Avem branduri, ţin minte o discuţie la piaţă a unui german care zicea ”unde e roşia aia românească pe care o muşti şi curge aşa pe faţă”. A zis că îi e dor, a venit în România şi nu o mai găseşte în România. Trebuie să ne impunem şi noi mai mult, da."

Localnic: "Ăştia aici nu te ajută, Uniunea zice ”aveţi banii ăştia, faceţi ca să îi primiţi. Nu faceţi, nu vă dăm! Dacă nu faceţi proiecte, ce să vă dau?”."

Viitorii europarlamentari pe care îi trimitem la Bruxelles vor negocia în numele românilor politica agricolă comună, stabilită după 2020. De ei va depinde dacă şi cum vom reuşi să facem şi în România agricultură modernă, la nivelul secolului 21.

O îndeletnicire profitabilă, nu una de subzistenţă. O agricultură care să dea micilor fermieri încrederea că pot avea succes şi acasă la ei, nu doar trudind peste hotare, prin ţinuturi străine.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl