E.U. YES LA VOT. Comuna modernizată cu bani UE, în care se trăiește mai bine ca la oraș
Comunele româneşti pot renaşte cu ajutorul banilor europeni, dar nu contează doar investiţia în sine, care, desigur, aduce condiţii de viaţă mai bune, ci şi dezvoltarea care poate genera noi investiţii private şi locuri de muncă.
Asta se întâmplă deja de câţiva ani la Ciugud, în judeţul Alba, acolo unde ajunge astăzi, Campania E.U. YES LA VOT.
În mica localitate de lângă Alba Iulia s-au asfaltat până şi drumurile agricole, pe câmpuri. Autorităţile au creat întâi reţeaua de utilităţi pentru oameni, cu fonduri europene, iar din bugetul propriu şi-au permis să asigure condiţii pentru firmele care investesc în comună. Primarul Ciugudului spune că tot ce a reuşit să facă pe plan local a depins de modul în care europarlamentarii români au negociat de-a lungul timpului la Bruxelles.
Despre Ciugud se ştie de ani buni că este comuna din România care a accesat cele mai mari fonduri europene. Cele aproape 30 de milioane de euro nerambursabili, investiţi până acum în localitate, au făcut ca mică localitate aflată la doi paşi de Alba Iulia să ofere condiţii pe care nu le găseşti în multe oraşe de la noi. Primarul e încă din 2000 la conducerea comunei şi îşi aminteşte că din prima zi de mandat s-a axat pe banii Uniunii.
Gheorghe Damian, primar comună Ciugud: "Când îi faci pe oameni mai fericiţi, totul se schimbă foarte rapid şi foarte uşor! Noi am atras până acum peste 30 de milioane euro. Asta înseamnă veniturile comunei pe 100 de ani. Pe de altă parte, noi zicem că am adus normalitatea în satul românesc. Nu e greu şi asta mi-o doresc în orice sat din România.”
Infrastructura de utilităţi nu include doar reţelele de curent, gaz, canalizare, apă, asfalt şi trotuare în toate cel 6 sate aparţinătoare, dar la Ciugud a fost posibil să ai drumuri agricole asfaltate, pentru acces facil pe dealuri şi printre parcelele din camp.
Nu sunt doar proiecte şi investiţii bifate cu succes, e vorba despre oameni. Despre dreptul cetăţenilor acestei comunităţi de a avea un nivel de trai la un anumit standard. Pentru asta trebuie să ieşi la vot. Cum arată strada, comuna sau oraşul în care trăieşti depinde de ce discuții şi negocieri au loc la nivel înalt, în Parlamentul european.
"Din păcate, noi ca şi popor nu înţelegem cât de importante sunt alegerile europarlamentare! În opinia mea, sunt mai importante decât cele locale! De ce? Pentru că până la urma guvernele noastre au interesul de a dezvolta țara aici, local, dar e foarte important câţi bani dăm noi la Uniunea Europeană, câţi bani luăm de acolo, cum ne aplicăm strategia Uniunii Europene în ţara noastră.
Cu cât avem oameni mai bine pregătiţi, europarlamentari mai bine pregătiţi, care ne reprezintă în parlamentul european, cu atât avantajele ţării noastre vor fi mai mari. De ce, pentru că toate ţările membre au interese acolo! Tortul este unul singur. Fiecare vrea să mănânce o felie cât mai mare. Şi atunci depinde de parlamentarii noştri cum ştiu să negocieze, de miniştrii noştri cum ştiu să îşi negocieze clauzele, astfel încât accesarea fondurilor europene, volumul fondurilor, direcţia în care se duc, să fie cât mai în avantajul ţării noastre", a mai spus primarul din Ciugud.
Şi nu e de mirare că mulţi orăşeni s-au mutat aici. Doi soţi s-au repatrat din Germania. În urmă cu doi ani şi-au cumpărat o casă, pe o fostă uliţa lăturalnică aflată azi în plin şantier.
"M-a surprins că stâlpii la început aveau cabluri, acum, uitaţi, nu mai au. Au venit prieteni de-ai noştri din Germania şi au rămas surprinşi… Sunt în Germania comune peste, dar sunt şi comune care arată rău. E normal, peste medie…" - spun cei doi soți.
După mulţi ani trăiţi lângă Stuttgart, în cel mai bogat land din Germania, li se par investiţii obişnuite pentru un cetăţean european. Pentru Olga şi Marcel, în schimb, doi soţi veniţi din Republica Moldova utilităţile sunt lux, având în vedere alte locuri prin care au trecut.
Ciugudul atrage familii tinere. Olga e profesor de de arte plastice şi ține şi ore suplimentare pentru copii, la unul din căminele culturale modernizate tot din fondurile Comunităţii, iar el e muzician şi face naveta la Alba-Iulia. Au mai locuit la Tulcea, iar el a lucrat câţiva ani şi prin Italia, și cu banii adunaţi şi-au luat o căsuţă la Ciugud.
"Noi de aici nu plecăm, a casa noastră”, spun cei doi.
Sunt bani europeni investiţi cu cap, care generează bunăstare: locul devine atractiv şi pentru investitori. Păşunea comunală a fost concesionată unei companii româneşti care a amenajat în zona un resort cu teren de golf. Iar autorităţile fac acum infrastructura de utilităţi pentru un parc industrial, la periferia Ciugudului. Îşi permit financiar, cât timp pentru restul proiectelor au beneficiat de fonduri europene. Iar nivelul impozitelor a crescut substanţial, după ce în zona au apărut câteva fabrici.
Dan Lungu, reprezentant comunicare: "Aici se fac străzi, trotuare, o să fie şi transport în comun…sunt deja 30 de firme."
Să fii cetăţean al unui stat membru al Uniunii înseamnă că locuieşti civilizat, într-o comunitate normală, din care să nu lipsească utilităţile. Dar mai înseamnă să trăieşti într-un loc în care autorităţile să îţi ofere şi oportunităţi: să faci o afacere, să găseşti un loc de muncă, să îţi duci copiii la o şcoală modernă. La Ciugud au fost atrase firme care să îşi mute liniile de producţie de la oraş, în zonă au apărut sute de locuri de muncă, iar primăria construieşte o grădiniţă nouă.
La ţară poate fi mai bine ca la oraş, dacă există viziune. Dacă nu pui carul înaintea boilor. Abia după ce a existat infrastructura de utilităţi, edilii au în plan soluţii regenerabile, dar şi o zonă de agrement, cu debarcadere şi pontoane, pe malul Mureşului. Investiţie tot din fonduri europene.
Ciugudul a devenit, în timp, un exemplu pentru multe alte localităţi vecine, unde investiţiile în infrastructura au început să fie tot mai dese. La Oarda de Jos se lucrează şi în weekend, oamenii au primit canalizare şi trotuare.
Ciugud e dovada că o comună falimentară la sfârşitul anilor 90, poate deveni o comună… milionară. O oază de modernitate, la standarde europene. O dezvoltare pe care trimişii României în Parlamentul European o negociază cu fiecare mandat şi cu fiecare exerciţiu bugetar, pentru ca apoi autorităţile naţionale să o implementeze în fiecare din cele 8 regiuni ale României. Iar la implementare mai este mult de lucrat în România, la acest capitolul acesta primarul Ciugudului dă exemplul Poloniei.
"Polonezii au un dosarel atât de subţire, noi venim cu drafturi, noroc că mai nou putem online, dar sunt multe avize. În exerciţiul 2007-2008 pentru un proiect îmi trebuia aviz de la DSV. Ce? Pentru că aşa au implementat autorităţile noastre…" spune primarul.
Banii europeni accesaţi sunt şi banii românilor, fiind şi din contribuţia României. În exerciţiul bugetar 2007-2013 ţara noastră a plătit 12 miliarde de euro şi am accesat 29 de miliarde de euro, din cele peste 40 puse la dispoziţie. Iar în perioada 2014-2017 am mai trimis la bugetul uniunii alte 5 miliarde de euro, la o absorbţie de aproape 5 ori mai mare, adică 24 de miliarde de euro. Li se adăugă alte 2,7 miliarde în preaderare, astfel încât, până la acest moment, să avem un sold pozitiv de peste 38 de miliarde de euro.
Suntem la 12 ani de la intrarea în Uniunea Europeană şi avem în România exemple că micile comunităţi de la noi pot cunoaşte bunăstare, acolo unde există o gândire vizionară. Şi unde, la nivel macro, trebuie să arătăm că ştim să ne jucăm cea mai bună carte, în negocierile cu ceilalţi parteneri, cu care împărţim marea umbrela europeană. Pentru bani care ajung în fiecare comunitate locală şi pentru măsuri concrete care să ne ridice standardul de viaţă, trebuie să ieşim la vot pe 26 mai.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
