Criticii se întreabă însă cât de sigure sunt pentru consumatori, cât de transparent va fi sistemul și cine va controla semințele din care pornește hrana noastră.
Este un vot important, pentru că schimbă felul în care Uniunea Europeană se raportează la inovația din agricultură. Ca să înțelegem miza, trebuie să vorbim despre diferența dintre cele două tipuri de intervenții genetice asupra plantelor.
Pe de o parte, avem organismele modificate genetic clasice, când se introduce o genă dintr-o altă specie într-o plantă, adică o modificare care nu ar putea avea loc în mod natural, prin metode tradiționale.
În Uniunea Europeană se cultivă, în prezent, o singură plantă modificată genetic: un soi de porumb folosit mai ales pentru hrana animalelor și cultivat în principal în Spania. În schimb, importăm multe produse modificate genetic, mai ales soia și porumb pentru hrana animalelor. Vorbim despre peste o sută de organisme modificate genetic autorizate pentru import și utilizare pe piața europeană, după evaluări de siguranță. Regulile UE în acest domeniu sunt printre cele mai stricte din lume.
Pe de altă parte, avem noile tehnici genomice. Cercetătorii modifică ADN-ul propriu al plantei, pentru a obține mai repede trăsături care ar putea apărea și prin metode clasice, dar în mult mai mult timp. Plantele pot deveni astfel mai rezistente la secetă, boli sau dăunători, de exemplu.
Camelia Donțu: „Mulți români, când aud «plante modificate genetic», se gândesc imediat la riscuri, la mâncare nesigură sau la controlul marilor companii. De ce ar trebui fermierii și consumatorii să aibă încredere în aceste noi reguli?”
Daniel Buda spune că Uniunea Europeană se află deja într-o situație contradictorie: cultivă o singură plantă modificată genetic – un soi de porumb folosit mai ales pentru hrana animalelor și cultivat în principal în Spania. În schimb, importăm multe produse modificate genetic, mai ales soia și porumb pentru hrana animalelor. Vorbim despre peste o sută de organisme modificate genetic autorizate pentru import și utilizare pe piața europeană, după evaluări de siguranță. Regulile UE în acest domeniu sunt printre cele mai stricte din lume.
„În România și în Uniunea Europeană se consumă foarte multe plante care sunt modificate genetic, dar aceste plante sunt sigure”, a spus europarlamentarul. El a dat exemplul soiei modificate genetic, importată în proporție foarte mare la nivelul Uniunii Europene și folosită în principal pentru hrana animalelor.
Organismele modificate genetic, sigure pentru consumul uman
Buda susține că nu există riscuri pentru consumatori atunci când aceștia consumă carne, lapte sau ouă provenite de la animale hrănite cu plante modificate genetic.
„Nu există niciun pericol pentru oameni”, a spus Daniel Buda, precizând că au existat numeroase studii pe această temă.
Noile tehnici genomice sunt diferite de organismele modificate genetic clasice. În cazul OMG-urilor, vorbim de obicei despre introducerea unei gene dintr-o altă specie într-o plantă. În cazul noilor tehnici genomice, cercetătorii modifică ADN-ul propriu al plantei, pentru a obține mai repede trăsături care ar putea apărea și natural, dar în mult mai mult timp.
„Le grăbim aceste procese astfel încât să putem obține plante care să fie rezistente la secetă, la boli, la dăunători”, a explicat Daniel Buda.
Potrivit noilor reguli, plantele cu modificări simple vor fi tratate ca plante convenționale, în timp ce plantele cu modificări mai complexe vor rămâne sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic.
UE a impus reguli suplimentare pentru fermierii europeni
Europarlamentarul spune că miza este competitivitatea fermierilor europeni. În opinia sa, fermierii din Uniunea Europeană au fost obligați să respecte reguli foarte stricte privind pesticidele, îngrășămintele și protecția mediului, în timp ce pe piața europeană au intrat produse din țări care nu aplică aceleași standarde.
„Pentru fermierul european reprezintă concurență profundă, neloială”, a spus Buda.
El susține că noile reguli pot ajuta fermierii să facă față secetei, bolilor și costurilor tot mai mari de producție.
„Este o veste foarte bună pentru fermieri”, a spus europarlamentarul.
Daniel Buda a legat subiectul și de prețul alimentelor. El spune că sprijinul pentru fermieri nu este doar o problemă a agricultorilor, ci una care îi privește direct pe consumatori.
„Fermierii au nevoie de sprijin, pentru că altfel nu avem ce pune pe masă”, a spus Buda.
Una dintre cele mai mari temeri este legată de controlul semințelor. Criticii se întreabă dacă noile reguli nu vor duce la o dependență mai mare a fermierilor de marile companii care dețin brevete sau tehnologii agricole.
Daniel Buda respinge această idee și spune că fermierii vor avea acces la semințe în condiții corecte.
„Nu este niciun fel de control din partea nimănui legat de ceea ce înseamnă aceste semințe”, a declarat europarlamentarul.
El a adăugat că semințele obținute prin cercetare pot avea un preț diferit, dar susține că acestea nu ar trebui să devină inaccesibile pentru fermieri.
„Nu vor fi prețuri prohibitive pentru ei”, a spus Buda.
Europarlamentarul a transmis și un mesaj pentru producătorii din agricultura ecologică. Noile reguli nu vor permite folosirea acestor plante în producția bio.
„Bio va rămâne bio fără niciun fel de discuție”, a spus Daniel Buda.
În opinia sa, agricultura europeană nu poate rămâne competitivă fără cercetare și fără transferul rezultatelor din laborator în teren.
„Agricultura nu poate fără cercetare”, a spus europarlamentarul.
Subiectul rămâne însă unul controversat. Susținătorii noilor reguli vorbesc despre inovație, fermieri mai competitivi și alimente mai accesibile. Criticii se tem de efectele asupra consumatorilor, de controlul semințelor și de influența marilor companii asupra agriculturii europene.
.webp)
