Acest dosar, în care Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial au calitatea de pârâți, a fost înregistrat în 22 septembrie, iar asociația al cărei președinte este deputatul Ioana Grosaru solicită ca Decretul 770/2026 să fie anulat. Ulterior, 11 organizații ale comunității italiene în România și-au exprimat „surprinderea” și „îngrijorarea” în privința demersului RO.AS.IT, precizând că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice, considerând desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru „o procedură constituțională și instituțională”, potrivit News.ro.
În 22 septembrie, la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a fost înregistrat un dosar în care Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT), condusă de deputatul neafiliat Ioana Grosaru, membru în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, cere anularea Decretului nr. 770/2026, prin care președintele Nicușor Dan îl desemnează pe Siegfried Mureșan în calitatea de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit Constituției României.
În acest dosar, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial figurează ca pârâți, instanța stabilind primul termen pe 28 septembrie 2026.
Cristi Dănileț: Decretele prezidențiale „nu pot fi contestate când sunt acte de putere”
Fostul judecător Cristi Dănileț afirma, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că decretele prezidențiale „nu pot fi contestate când sunt acte de putere”.
„Reamintesc că studenții la Drept învață încă din anul I că decretele prezidențiale nu pot fi contestate când sunt acte de putere. Așadar, când o autoritate constituțională întocmește actul de putere constituțională, justiția ordinară nu are nicio treabă”, preciza Cristi Dănileț.
Ulterior, 11 organizații ale comunității italiene din România au anunțat că au luat act, „cu surprindere și profundă îngrijorare”, de poziția exprimată public de RO.AS.IT, afirmând că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice și precizând că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru este „o procedură constituțională și instituțională”.
Asociația Italienilor din România a mai atacat decrete prezidențiale la CAB
Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. este o organizație etnică de drept privat și utilitate publică, fiind singura entitate recunoscută oficial care reprezintă minoritatea națională italiană din România. Fondată în anul 1993 la Suceava, ea acționează ca succesoare a comunităților istorice de imigranți italieni stabiliți de-a lungul timpului în spațiul românesc.
Asociația beneficiază de finanțare publică din partea Guvernului României (prin Departamentul pentru Relații Interetnice) și are asigurat prin Constituție un loc de deputat în Parlamentul României pentru reprezentarea minorității.
Președintele RO.AS.IT este Ioana Grosaru, iar secretar general este fiul său, Andi Gabriel Grosaru, fost deputat în Parlamentul României între 2016 și 2024.
Fondatorul Asociației Italienilor din România este Mircea Grosaru, soțul Ioanei Grosaru și, respectiv, tatăl lui Andi Grosaru, și el fost deputat din 2004 până la decesul său, în 2014.
Aceeași asociație a atacat tot la CAB, în 14 aprilie 2026, decretele de numire a șefilor marilor parchete (DNA, Parchetul General și DIICOT), semnate de președintele Nicușor Dan. În acest dosar, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 28 septembrie.
