Siegfried Mureșan, negociator-șef în Parlamentul European: ”Vreau mai mulți bani în rezervă pentru catastrofe naturale”

×
Codul embed a fost copiat

Inundațiile care au lovit România și alte state din Europa Centrală și de Est au ajuns subiect de dezbatere în Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.

Cei peste 700 de europarlamentari discută, miercuri, despre cât de pregătită este Uniunea Europeană să facă față unor astfel de dezastre naturale.

Dezbaterea va fi urmată de o rezoluție, menită să întărească capacitatea de răspuns a Europei.

Liderii instituțiilor europene și-au arătat susținerea față de România, după inundațiile devastatoare, transmițând mesaje pline de empatie și solidaritate pe rețelele sociale.

Mesajul transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este clar și încurajator: "Europa este pregătită să ajute."

Citește și
siegfried muresan
Mureșan (PNL): Portofoliul obținut de Ciolacu este un titlu onorific, are zero competențe. Nu este o victorie, ci un eșec

Deputatul Siegfried Mureșan, un negociator experimentat al bugetelor europene, a fost invitat la emisiunea EURomânia, care a fost transmisă, miercuri dimineață, în direct la PRO TV și pe site-ul nostru, știrileprotv.ro

Siegfried Mureșan, europarlamentar: ”Uniunea Europeană va deconta României o parte din toate cheltuielile pe care România le face acum pentru a ajuta oamenii afectați. Fie că e vorba de cheltuieli pentru curățare, fie că e vorba de bunuri produse de primă necesitate, fie că e vorba de reparare a infrastructurii. O parte dintre aceste cheltuieli vor fi decontate din fonduri europene, cât în funcție de pagubele din România. De exemplu, anul trecut au fost inundații foarte puternice în Slovenia și chiar în aceste săptămâni de contăm Sloveniei 428 de milioane de euro.”

Camelia Donțu: Dar cum se face această decontare? Când vor primi oamenii acești bani? Pentru că ei acum au nevoie.

Siegfried Mureșan, europarlamentar:Oamenii primesc banii de la autoritățile din România, de la Guvern și după aceea, Uniunea Europeană decontează Guvernului României aceste fonduri tocmai pentru ca să nu existe întârziere și oamenii să fie ajutați cât mai repede. Deci, în România autoritățile ajută, sprijină și în timp de 12 săptămâni de la momentul producerii dezastrului, Guvernul României trebuie să depună o primă evaluare a pagubelor la Comisia Europeană și să solicite ajutor.

Și, după aceea, în decursul câtorva luni de zile, la început de 2019, am primit de contul pentru 2018, la început de 2015 pentru 2014, deci Guvernul României își va recupera banii în câteva luni de zile.

Uniunea Europeană plătește Guvernului și nu direct oamenilor, că dacă am plătit direct oamenilor ar dura prea mult. Mesajul e clar: Guvernul să ajute oamenii acum, imediat, și după aceea noi decontăm banii Guvernului în câteva luni.”

Camelia Donțu: Ce pagube pot fi acoperite prin fondurile europene?

Siegfried Mureșan, europarlamentar: ”Orice lucrări de evacuare a apelor, de curățare, de reparare a infrastructurilor, bunuri de consum de primă necesitate, care au fost puse la dispoziția oamenilor acum, nu bunuri care trebuie să fie asigurate. Deci, practic, acolo unde oamenii au obligația de a asigura un bun, o casă, acolo asigurătorii despăgubesc.

Iar dacă cineva nu a respectat legea și, practic, nu s-a asigurat, Uniunea Europeană în acel caz nu poate, nu poate ajuta. Toate bunurile de primă necesitate, toate reparațiile, toate lucrările de evacuare pentru a repune în funcțiune întreprinderi, pășuni, terenuri agricole și gospodăriile oamenilor.”

Camelia Donțu: Deci pot fi acoperite și pagubele cu terenurile agricole? Pentru că știu că și ele, anumite culturi, pot fi asigurate.

Siegfried Mureșan, europarlamentar: ”Ceea ce poate fi asigurat, nu. Acolo pagubele sunt acoperite de asigurători. La categorii de pagube care nu sunt asigurate, da. Dar la ceea ce-i asigurat, nu.”

Camelia Donțu: Până la cât pot merge? Care e suma maximă?

Siegfried Mureșan, europarlamentar:Uniunea Europeană are, pentru 7 ani de zile, pentru perioada 2021-2027, 7 miliarde de euro puse de o parte pentru catastrofe naturale, incendii, cutremure, astfel de inundații. 7 miliarde de euro pe 7 ani se decontează în funcție de anvergura pagubelor. Eu am fost desemnat săptămâna trecută negociator-șef al Parlamentului European pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene și voi vrea acolo să avem mai mulți bani în rezervă pentru catastrofe naturale, fiindcă bugetul e decis mereu pe 7 ani de zile, 7 ani e o perioadă lungă de timp.

În 7 ani se pot întâmpla mai multe lucruri. Cred că avem nevoie de mai multă flexibilitate în execuția bugetului și mai mulți bani în acest fond de solidaritate al Uniunii Europene, pentru a ajuta în caz de catastrofă naturală. Acum, în total, pentru 7 ani de zile sunt 7 miliarde de euro la dispoziție.”
 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Cine este Roxana Mînzatu, desemnată de Ursula von der Leyen vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene
Cine este Roxana Mînzatu, desemnată de Ursula von der Leyen vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene

În cadrul noii Comisii Europene anunţate la 17 septembrie 2024, candidata României pentru Comisia Europeană, Roxana Mînzatu, a primit postul de vicepreşedintă executivă pentru Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie.

Mureșan (PNL): Portofoliul obținut de Ciolacu este un titlu onorific, are zero competențe. Nu este o victorie, ci un eșec
Mureșan (PNL): Portofoliul obținut de Ciolacu este un titlu onorific, are zero competențe. Nu este o victorie, ci un eșec

Postul de vicepreședintă executivă a Comisiei Europene oferit româncei Roxana Mînzatu este un titlu onorific, gol de conținut și fără niciun fel de competență practică, a declarat marți europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.

România a obţinut o poziţie de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi un portofoliu „social”. Lista noilor miniștri ai UE
România a obţinut o poziţie de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi un portofoliu „social”. Lista noilor miniștri ai UE

Roxana Mînzatu, candidata României pentru Comisia Europeană, a primit postul de vicepreşedintă executivă pentru oameni, competenţă şi pregătire în noua Comisie Europeană, anunţată marţi, la Bruxelles, de preşedinta executivului european.

Soluția găsită de Comisia Europeană pentru fermieri cu probleme financiare. Cum se vor face plățile
Soluția găsită de Comisia Europeană pentru fermieri cu probleme financiare. Cum se vor face plățile

Comisia Europeană a autorizat, plățile în avans mai mari către fermieri din fondurile politicii agricole comune (PAC), contribuind astfel la soluţionarea problemelor de lichiditate cu care se confruntă în prezent mulţi dintre aceştia.

Propunerea inițială a României pentru funcția de comisar european a fost agreată de von der Leyen. Cum s-a sucit șefa UE
Propunerea inițială a României pentru funcția de comisar european a fost agreată de von der Leyen. Cum s-a sucit șefa UE

Europarlamentarul Roxana Mînzatu este propunerea României pentru funcția de comisar european. Fost ministru al Fondurilor Europene în timpul guvernului Dăncilă, Roxana Mînzatu a avut deja un interviu cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.