„Adevărul nu este profitabil. Noi folosim o mașinărie de e-commerce pentru a ne informa”
Cum arată internetul de azi și încotro se îndreaptă? Ce rol poate juca România într-o lume digitală în plină transformare?
În cel mai recent episod ePlan, Andrei Radu îl are ca invitat pe Dragoș Stanca, expert media și președintele BRAT, care discută despre e-commerce, digitalizare, dezinformare și modul în care inteligența artificială ar putea reechilibra ecosistemul informațional.
Internetul nu mai este spațiul idealist promis în anii 2000. În locul unei lumi globale conectate printr-o rețea liberă, asistăm la fragmentare, izolare digitală și un război comercial dus inclusiv în online. Dragoș Stanca remarcă apariția unui paradox: pe de o parte, internetul ne aduce împreună, pe de altă parte, apar granițe digitale, influențate de valori, interese politice și ideologii. Exemple precum Rusia sau China, care controlează propriile „versiuni” de internet, prefigurează o lume în care accesul liber la informație va depinde tot mai mult de geografie.
În România, creșterea accelerată a e-commerce-ului e contrabalansată de o lipsă gravă de digitalizare la nivelul instituțiilor publice. Suntem la coada clasamentului DESI, la concurență directă cu Bulgaria. Cauza? Lipsa voinței politice, explică Stanca, care subliniază că multe structuri ale statului se tem de transparență – iar digitalizarea înseamnă exact asta: transparență și reducerea corupției.
Un exemplu pozitiv este Estonia, pe care Stanca a vizitat-o recent împreună cu echipa Edge Institute, o inițiativă care își propune să ofere expertiză privată statului român pentru accelerarea digitalizării. În Estonia, toate cheltuielile publice sunt afișate săptămânal online, iar cetățenii pot vota asupra direcției banilor publici. Rezultatul? Nivel scăzut de corupție, eficiență administrativă crescută și o societate mai implicată.
În același timp, avalanșa de conținut digital nu înseamnă o mai bună informare. Din contră. Studiile realizate de Etica, organizație fondată de Dragoș Stanca, arată că doar 3,5% din conținutul consumat de români este de interes public. Restul este entertainment, clickbait sau dezinformare. Iar algoritmii platformelor sociale – construiți să maximizeze timpul petrecut online – nu favorizează adevărul, ci emoțiile și polarizarea.
Stanca trage un semnal de alarmă: „Noi folosim o mașinărie de e-commerce pentru a ne informa. Algoritmii care funcționează bine în vânzări nu pot fi aplicați sănătos în informare. Adevărul nu este profitabil în acest sistem.”
În contrast cu rețelele sociale, Dragoș vede în inteligența artificială o posibilitate de echilibru. AI-ul, spune el, nu este construit pentru a exploata emoții, ci pentru a livra rezultate bazate pe date și eficiență computațională. Dacă va fi programat etic și transparent, AI-ul ar putea ajuta la combaterea fake news-ului și la eficientizarea operațiunilor digitale.
Totuși, el avertizează că greșelile din trecut nu trebuie repetate: „Dacă algoritmii AI vor fi creați doar cu gândul la eficiență, fără etică, riscăm să repetăm dezastrul social media.”
Discuția se încheie cu o idee-cheie: România are șansa de a se transforma într-o țară digitalizată, dar pentru asta e nevoie de voință politică, implicare civică și modele corecte de business. Altfel, riscăm să rămânem captivi într-un internet care nu ne mai servește, ci ne folosește.
