Ce spuneți de o mâncare de mazăre sau de una de fasole? Aceste legume au cel mai mare număr de fibre la 100 de grame.
Odată ajunse în intestin, fibrele se întâlnesc cu bacteriile. Și apar așa-numiții acizi grași cu lanț scurt care dau instantaneu semnalul ca intestinul să producă și hormonul GLP-1. Iar acesta reglează, corect, senzația de foame. Vedem cel mai spectaculos mod în care putem să ne reglăm foamea.
Ne uităm la o mâncare de mazăre. Găsim aici cele mai multe fibre alimentare per 100 de grame. Odată ce o consumăm, fibrele vor ajunge în intestin. În prezența lor, bacteriile produc așa-numiții acizi grași cu lanț scurt. Cel mai important este butiratul.
25-30 de grame de fibre avem nevoie zilnic. O mâncare de mazăre, de fasole sau de linte acoperă acest necesar.
Hormonii reglează foamea
Doi hormoni se joacă cu senzația de foame și sațietate. Unul este grelina, care face foame. Unul este leptina – care dă senzația de sațietate. Îi ajută să fie în echilibru, adică să nu suferim permanent de foame, chiar butiratul, odată ce mâncăm fibre.
Dar când bacteriile din intestin produc butirat, în prezența fibrelor alimentare, celulele intestinale secretă instantaneu un alt hormon, numit GLP-1. Industria farmaceutică l-a copiat și așa au apărut medicamente, care intră în tratamentul obezității, al diabetului ori al bolilor cardiovasculare.
Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: „La nivelul celulelor intestinale se secretă acest GLP-1 despre care toată lumea vorbește, e dat de celule intestinale L. Acest GLP-1 este cel care trimite semnalul către pancreas să facă insulina cât este nevoie protejează pancreasul, nu o să am descărcare foarte mare de insulină care să băltească și să-mi facă rezistență la insulină. Acest GLP-1 reglează foarte bine acest mecanism de foame și sațietate, de descărcare de insulină, acest GLP-1 prin butirat spune ficatului – nu mai vreau să formez glucoză, deja avem glucoză.”
Farfuria corectă include leguminoase
Hormonul GLP-1, produs în intestin, după ce mâncăm fibre, spune și hipotalamusului din creier să regleze foamea. Așadar, nu mai suferim de foame toată ziua.
Odată produs, hormonul GLP-1 dă toate semnalele corecte. Se distruge însă în doar 2 minute.
Apoi îl producem din nou, când mâncăm fibre. Pentru că înțelegem fiziologia umană mai bine, noile recomandări în privința farfuriei corecte țin seama și de hormonul GLP-1, produs de organism, și de bacteriile din colon.
Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: „Acum farfuria se împarte în două. Jumătate se pun legume, o jumătate de farfurie de legume. Și cealaltă jumătate se împarte – un sfert proteine și un sfert carbohidrați în care se pun tot leguminoase – fasole.”
Leguminoase înseamnă fasole, mazăre, linte, năut. Sunt singurele care conțin combinația optimă de proteine și fibre.
