Proiectul minireactoarelor modulare nucleare (SMR) dezvoltate de americanii de la NuScale pentru a fi amplasate la Doicești (Dâmbovița) are costuri estimate între 4,6 și 7,6 miliarde de euro, din care partea americană s-a angajat să asigure o finanțare de 4 miliarde de dolari, inclusiv prin Ex-Im Bank și U.S. International Development Finance Corporation.
Centrala cu 6 SMR-uri ar urma să fie dată în folosință în 2034 și reprezintă primul astfel de proiect nuclear civil din lume, bazat pe o tehnologie folosită până acum în misiunile NASA de pe Marte și pe submarinele nucleare.
Responsabili de proiect din partea română sunt cei de la Nuclearelectrica, iar traseul urmat până acum s-a dovedit unul sinuos. Pe de o parte, minireactoarele nucleare de la Doicești ar asigura prin producția continuă de 462 MW securitatea energetică a României. Până și Comisia Europeană consideră proiectul din România ca având importanță strategică aparte. Spre comparație, fiecare din cele două reactoare nucleare clasice CANDU de la Cernavodă are o capacitate de câte 700 MW, prin care se asigură 20% din necesarul energetic al țării. În acest moment, din motive tehnice, România nu mai beneficiază pentru o perioadă nedeterminată de timp de niciun fel de energie nucleară, cele două unități de la Cernavodă fiind oprite.
Pe de altă parte, tehnologia nu a mai fost folosită nicăieri în lume în acest format, în scopuri civile, iar pe lângă astfel de necunoscute, există și discuțiile legate de rentabilitatea proiectului. Potrivit unor evaluări, costurile energiei produse aici ar urma să fie prea mari pentru a justifica construcția SMR-urilor.
Primul înalt oficial român care pune acum în discuție proiectul nuclear gigant al României este premierul demis Ilie Bolojan. Acesta vorbește în princial despre sumele foarte mari cheltuite până acum de România – 240 de milioane de euro, doar pe chestiuni anexe, cum ar fi terenul de la Doicești, o sală de sport inutilă construită pentru puținii oameni din comuna dâmbovițeană și alte forme de a sifona practic fondurile pentru proiect.
Comisia Europeană consideră proiectul SMR din România ca având ”importanță strategică aparte”
Experţi ai Comisiei Europene au calificat proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti ca având ”importanţă strategică aparte”, dar au subliniat diferenţele semnificative dintre abordările europene şi americane privind securitatea nucleară, motiv pentru care au apreciat ca necesară o analiză pe acest subiect.
De asemenea, au insistat asupra consolidării dimensiunii europene a lanţului de aprovizionare, subliniind că proiectele bazate pe design-uri non-europene trebuie să demonstreze beneficii concrete pentru dezvoltarea industriei europene şi pentru autonomia industrială europeană în domeniul nuclear.
Informaţiile sunt cuprinse într-un document intern al MAE emis în urma întâlnirii dintre oficiali români şi experţi CE, care a avut loc în 7 mai, la Luxemburg.
Documentul privind sinteza discuţiilor, prezentat de Antena 3, a fost trimis în 13 mai premierului Ilie Bolojan, care are şi calitatea de ministru interimar al Energiei, mai multor oficiali din minister, ministrului de Externe Oana Ţoiu, Administraţiei Prezidenţiale şi şefului Cancelariei premierului, Mihai Jurca şi şefului Nuclearelectrica.
Două zile mai târziu, premierul Ilie Bolojan a formulat primele critici la adresa proiectului de la Doiceşti, primite cu reacţii vehemente şi cu acuzaţii din partea liderului PSD Sorin Grindeanu.
Compania Nuclearelectrica a răspuns şi ea criticilor premierului, iar foştii miniştri liberali ai Energiei Sebastian Burduja şi Virgil Popescu au prezentat proiectul ca fiind unul "pentru generaţii întregi", cu "un impact semnificativ asupra economiei locale şi naţionale".
Conform infogramei Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, din 13 mai, la discuţiile desfăşurate la Luxemburg au participat reprezentanţi ai companiei de proiect ROPower, ai Nuclearelectrica şi ai Ministerului Energiei, de partea română, şi reprezentanţi ai Comisiei Europene (DG ENER şi Euratom Supply Agency), de partea europeană. Tema a fost stadiul proiectului SMR de la Doiceşti şi pregătirea notificării în baza Articolului 41 din Tratatul Euratom, procedura prin care statele membre anunţă Comisia cu privire la investiţiile nucleare.
Diferențe semnificative între politicile nucleare europene și americane
Concluzia raportului realizat de partea română este că "discuţiile au confirmat interesul major al Comisiei pentru evoluţia proiectului, considerat unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa şi, posibil, primul de acest tip care va intra efectiv în procedura formală de evaluare prevăzută de Tratatul Euratom".
Oficialii români au prezentat caracteristicile tehnice ale centralei: şase module NuScale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală instalată de 462 MWe, amplasate pe situl fostei termocentrale pe cărbune de la Doiceşti. Impactul socio-economic estimat include circa 200 de locuri de muncă permanente, aproximativ 1.500 în faza de construcţie şi în jur de 2.300 în activităţi de producţie şi manufactură, precum şi o reducere a emisiilor de CO2 estimată la circa 2,4 milioane de tone anual.
Reprezentanţii Comisiei Europene au explicat că "sprijinul politic pentru astfel de proiecte depinde inclusiv de capacitatea acestora de a contribui la dezvoltarea unui ecosistem industrial european competitiv pentru SMR-uri" şi au arătat că urmăresc îndeaproape planurile României privind integrarea furnizorilor europeni şi dezvoltarea unui lanţ regional de aprovizionare.
"Experţii COM au subliniat diferenţele semnificative dintre abordările europene şi americane privind analiza de securitate nucleară şi utilizarea PRA (Probabilistic Risk Åssessment), insistând asupra necesităţii realizării unei analize detaliate de gap între procesele NRC (US National Regulatory Commission) şi cerinţele europene. RO a confirmat că această analiză este deja în curs şi a arătat că proiectul implică deopotrivă CNCAN şi NRC pentru identificarea diferenţelor dintre cele două sisteme de reglementare", notează documentul.
Totodată, oficialii CE au prezentat principalele obligaţii procedurale relevante pentru proiect: notificările privind acordurile internaţionale, notificarea investiţiei, obligaţiile privind garanţiile nucleare, procedura privind depozitarea deşeurilor şi evacuările radioactive, precum şi obligaţiile legate de contractele de aprovizionare şi ciclul combustibilului în relaţia cu Euratom Supply Agency. Ei au subliniat că notificarea trebuie depusă într-un stadiu suficient de matur al proiectului pentru a permite o evaluare eficientă şi pentru a evita prelungirea procedurii prin solicitări repetate de clarificări suplimentare.
"Apreciem că reuniunea şi-a atins obiectivele propuse. Echipa ROPower a prezentat proiectul într-o manieră profesionistă şi bine structurată, atât din perspectivă tehnică, cât şi procedurală, iar COM şi-a demonstrat interesul ridicat faţă de evoluţia proiectului, reflectat inclusiv prin participarea extinsă la nivel de director, şefi de unitate şi experţi tehnici din mai multe structuri DG ENER şi Euratom Supply Agency. Discuţiile au confirmat disponibilitatea COM de a menţine un dialog tehnic şi procedural constant cu partea română pe parcursul elaborării documentaţiei aferente notificării art. 41 şi a celorlalte obligaţii relevante în temeiul Tratatului Euratom. Reprezentanţii COM au exprimat, în mod explicit, deschidere pentru organizarea unor reuniuni tehnice suplimentare ori de câte ori partea română va considera necesare clarificări privind securitatea nucleară, safeguards, securitatea aprovizionării, calendarul procedural sau alte aspecte asociate dezvoltării proiectuluiі", este concluzia raportului.
Cronologia declarațiilor premierului Ilie Bolojan despre proiectul nuclear de la Doicești
- Premierul Ilie Bolojan a formulat primele critici vizând proiectul SMR într-un interviu la Hotnews, difuzat în 15 mai
Ilie Bolojan a precizat că "sunt câteva zone ale statului român care, dacă sunt administrate bine, asta se vede puternic în viaţa cetăţenilor, iar dacă sunt administrate prost asta înseamnă că nu se văd lucrurile".
"Una din zonele astea este, de exemplu, zona de energie. Atunci când blochezi accesul în reţelele de energie, atunci eşti în situaţia în care practic le permiţi unora să speculeze să facă bani în loc să reduci preţurile la energie pentru toţi cetăţenii. Asta este o formulă care înseamnă că indiferent cât te zbaţi, cât colectezi, ce economiseşti, dacă nu faci ordine aici, în ATR-uri, n-ai făcut nimic. De asemenea, gândiţi-vă la alte companii care dacă îşi fac investiţiile în mod corect, dacă nu risipesc bani, dacă nu se duc în proiecte care sunt încheiate în mod prost, nu sunt finalizate cu ani acele investiţii, nu se văd în buzunarul cetăţeanului, ceea ce înseamnă din nou, de exemplu, o energie mai ieftină. Să vă dau un exemplu, unul din proiectele de care s-a vorbit în aceşti ani a fost SMR-ul de la Doiceşti, acel reactor. Ştiţi cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari şi vom rămâne cu un teren şi vom rămâne cu nişte hârtii. Întrebarea este: merită asta? ", a spus Bolojan.
El a precizat că "toate investiţiile care sunt făcute de multe ori în mod negândit, fără o analiză, atunci când faci o sală de sport dimensionată, mare, într-o comună unde nu se mai nasc copii, aceea nu e o investiţie pentru comunitate, este o pierdere, pentru că acea primărie mică va trebui să folosească toţi banii pe care îi are ca să o ţină în funcţiune".
- În 20 mai, la B1 Tv, premierul a identificat Nuclearelectrica drept responsabil pentru eşecul proiectului şi a anunţat că a notificat Ambasada SUA pe acest subiect
"Trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuţi s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziţie de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziţie, achiziţionat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulţi angajaţi care au tocat destul de mulţi bani şi avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu nişte sume imense de bani, în condiţiile în care acest studiu de fezabilitate arată că pentru a deveni realitate avem nevoie de câteva miliarde de euro investiţie, pe care nu îi avem, iar analiza preţului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preţ care este mai mare decât cel de piaţă, ceea ce pune probleme serioase vis-a-vis de rentabilitatea unui astfel de proiect. Şi gândiţi-vă că degeaba ai o intenţie bună dacă, atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situaţie în care rămâi cu o grămadă de bani consumaţi şi cu nişte hârtii şi ne întrebăm dacă a meritat", a explicat Ilie Bolojan.
Prim-ministrul interimar a subliniat că a informat Ambasada Statelor Unite despre faptul că acest proiect "are nişte probleme" şi trebuie "analizat cât se poate de atent".
"Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că, dacă îţi respecţi partenerii, să-i informezi. Aşa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are nişte probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, ştiind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ţi respecţi partenerul", a susţinut Bolojan.
El a adăugat că Ambasada SUA a "luat act de aceste date".
- În 22 mai, într-o conferinţă de presă susţinută la Focşani, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doiceşti are nişte probleme care nu pot fi negate şi a precizat că timpul va confirma dacă ceea ce a spus este real sau nu
"Sunt trei planuri care au fost amestecate în aceste zile. Unul este planul parteneriatului strategic cu Statele Unite. Al doilea este planul transferului de tehnologie modernă în România şi al treilea plan este proiectul respectiv", a răspuns Ilie Bolojan.
El susţine că proiectul de la Doiceşti are nişte probleme care nu pot fi negate.
"Dar al treilea plan, cel de care am discutat în mod real, nu-l putem nega, este proiectul propriu-zis. Şi aşa cum am precizat legat de acest proiect de la Doiceşti, el are nişte probleme pe care nu le putem nega. Şi timpul va confirma dacă ceea ce am spus este real sau nu. La fel, la centrala de la Iernut, putem să spunem că n-a fost începută de 10 ani şi că ar fi trebuit să fie terminată în trei ani de zile. Putem să spunem asta. Putem să spunem că, dacă nu rezolvăm un memorandum ieri în şedinţa de guvern, era greu să se contracteze cu cei peste 30 de subcontractori, care au făcut 90% din centrală, direct de către Romgaz, terminarea, ca să nu ne pierdem garanţiile şi aşa mai departe", a mai afirmat Ilie Bolojan.
Reacția Nuclearelectrica: ”Proiectul SMR este conform planificării ca buget și etape”
Imediat după primele declaraţii ale premierului interimar, Nuclearelectrica, care deţine 50% din capitalul societăţii de proiect RoPower Nuclear SA, înfiinţată pentru implementarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti, cu tehnologia dezvoltată de americanii de la NuScale, a răspuns indirect, într-o informare asupra stadiului derulării Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, transmisă BVB: Prezintă un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii
"Proiectul SMR Doiceşti, deşi cu o capacitate instalată mai redusă faţă de reactoarele de mare capacitate, este, în egală măsură, un proiect de infrastructură mare, gândit pentru a oferi, suplimentar, securităţii energetice a României, o trăsătură esenţială: flexibilitate în sistemul energetic şi complementaritate cu resursele regenerabile. De asemenea, proiectul SMR Doiceşti, odată implementat, poate deveni proiect reper pentru alte proiecte SMR la nivel naţional şi regional conducând în timp la atingerea de economii de scală şi sisteme replicabile. Iniţiat anterior înfiinţării Alianţei Industriale pentru SMR de la nivelul UE", transmitea compania.
O altă reacţie a venit joi seară, când compania a afirmat că, pentru finanţarea proiectului, are în vedere atragerea de noi investitori, interes deja exprimat, accesarea de credite de la Agenţii de export, de granturi şi alte surse.
"Proiectul SMR este conform planificării ca buget şi etape, considerat robust din punct de vedere al securităţii nucleare, respectat în plan internaţional, cu interes din partea comunităţii investitorilor (investitori în camera de date), dezvoltat în echipe mixte de specialişti România - SUA, cu atenţie maximă acordată dezvoltării unui proiect reper pentru industria nucleară, implicit eficientizare maximă a costurilor", menţionează compania, adăugând că "proiectele energetice strategice sunt şi trebuie să fie transpartinice, dezvoltate strict în interesul României".
"Pentru finanţarea Proiectului SMR Doiceşti, compania de proiect Ropower Nuclear S.A. are în vedere, pe lângă contribuţiile financiare ale acţionarilor săi de până la acest moment şi atragerea de alte surse de finanţare, astfel cum sunt prevăzute în modelul financiar dezvoltat, printre care: atragerea de noi investitori (interes deja exprimat), accesarea de credite de la Agenţii de export, accesarea de granturi şi alte surse, astfel cum vor fi identificate/disponibile. În concluzie, dezvoltarea etapizată a Proiectului SMR Doiceşti, de asemenea aprobată de acţionarii SNN prin strategia de dezvoltare a proiectului, este 100% conformă etapelor specifice dezvoltării unui proiect nuclear, validată independent prin evaluări AIEA, conformă cu toate normele şi standardele industriei nucleare", explica Nuclearelectrica.
Reacții politice
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a atacat luni pe premierul interimar Ilie Bolojan, spunând că acesta este "la putere" de două decenii. "Dacă doreşte domnul Bolojan, aprind lumina în fiecare oră despre lucrurile pe care domnia sa...", susţine Grindeanu, făcând referire la expresia des utilizată de şeful Executivului pentru a prezenta neregulile grave constatate.
"Ilie Bolojan este la putere din 2007. Domnia sa a fost doar la putere din 2007, neîntrerupt, de 20 de ani. Probabil din 2005 e la putere non stop. Domnia sa a candidat sub sigla USL şi l-am văzut zâmbind. Eu am înţeles comparaţii puternice, am înţeles cum se aprinde lumina. L-aş ruga să aprindă lumina, de exemplu aşa: să aprind lumina că a făcut o declaraţie (...) unde spunea că statul român a plătit vreo 200 şi ceva de milioane de euro pentru SMR-urile de la Doiceşti, acele micro-reactoare. Ghici cine a plătit? Miniştrii PNL, domnul Burduja cu domnul Virgil Popescu. Ghici cine sunt acei domni (beneficiarii contractelor - n.r.), dacă tot aprindem lumina? Domnii la care a fost acasă, sâmbătă, la nuntă la domnul... Dacă doreşte domnul Bolojan, aprind lumina în fiecare oră despre lucrurile pe care domnia sa... Hai să aprindem lumina despre un parlamentar, finul domniei sale, de Bihor, care are dosar penal că a falsificat legitimaţii de student, e parlamentar, e finul domniei sale. (...) Să aprindem lumina despre domnul Adrian Foghiş, pupilul domnului Bolojan, care ia 10.000 de euro de la SAPE, tot din Bihor? ", a afirmat Sorin Grindeanu, luni seară, la România Tv.
Fostul ministru PSD al Energiei Bogdan Ivan a răspuns criticilor premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti, precizând că nu este un proiect politic, ci unul strategic. "Un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile", îi transmite el lui Bolojan.
"Avem un singur domeniu clar şi palpabil care leagă România de SUA în energie: Proiectul Cernavodă şi cel SMR de la Doiceşti. Restul au fost, pe rând, nimicite. Premierul demis vrea să blocheze şi acest singur cap de pod pe care da, puteam construi împreună. Un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile", scrie Ivan pe Facebook.
El argumentează că proiectul SMR de la Doiceşti nu este un proiect politic, ci este unul strategic.
"Poate una dintre puţinele teme pe care administraţiile republicane şi democrate din SUA s-au înţeles a rămas energia nucleară şi în special tehnologia inovativă SMR", spune Ivan.
Fără a-şi contrazice explicit şeful de partid, fostul ministru PNL al Energiei, în prezent europarlamentar, Virgil Popescu, a afirmat că România are şansa să devină primul stat din Europa care pune în funcţiune un reactor modular mic.
"Nu suntem la început de drum, suntem cu 2-3 ani înaintea oricărei alte ţări europene care abia acum îşi caută amplasamente. Acest avans este rezultatul unor decizii strategice asumate în perioada în care am fost ministru al Energiei. SMR-urile nu înseamnă doar energie curată şi sigură, ci înseamnă tehnologie, securitate şi independenţă. Când primul reactor va fi funcţional, toate proiectele similare din Europa vor avea nevoie de expertiza noastră, de inginerii noştri, de industria noastră. Practic, construim un hub energetic continental, cu susţinere transatlantică şi finanţare americană de miliarde de dolari. Este un proiect pentru generaţii întregi, pentru că odată pornit, un SMR poate funcţiona neîntrerupt timp de 80 de ani", a scris el pe Facebook.
Şi fostul ministru liberal al Energiei Sebastian Burduja afirmă, într-un raport de mandat repostat vineri pe Facebook, proiectul de la Doiceşti drept o investiţie care "are potenţialul de a transforma România într-un centru global de inovare în domeniul energiei".
"România îşi propune să devină un exemplu pentru alte ţări din regiune, transformând termocentralele pe cărbune în capacităţi de producţie de energie nucleară - oferind energie sigură, curată şi la un preţ competitiv, cu un rol cheie în echilibrarea sistemului energetic naţional. Proiectul Doiceşti va avea un impact semnificativ asupra economiei locale şi naţionale. Va crea aproape 200 de locuri de muncă permanente în centrală, 1.500 de locuri de muncă în etapa de construcţie şi 2.300 de locuri de muncă în producţie. Aceasta va stimula economia locală şi va contribui şi la formarea şi dezvoltarea profesională a forţei de muncă din România. În plus, proiectul va juca un rol crucial în reducerea emisiilor de CO2, ajutând România să evite 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an. Aceasta este o contribuţie esenţială la eforturile noastre de a combate schimbările climatice şi de a asigura un viitor energetic sustenabil", mai afirmă Burduja.
