Cine s-a jucat în nisip și pământ în copilărie? Pentru microbii din sol, sistemul imunitar are toate uneltele la dispoziție să lupte. În ultimii ani, igiena excesivă a scăzut dramatic riscul infecțiilor cu paraziți intestinali. Pentru că sistemul imunitar nu s-a mai antrenat cu lupta împotriva paraziților, a crescut numărul alergiilor.
Cum demonstrăm?
De exemplu, paraziții intestinali conțin proteine asemănătoare cu cele din arahide. Și se știe că cei expuși la paraziții intestinali din copilărie nu vor dezvolta alergie la alune.
Acestea sunt eozinofilele, o specie de celule albe din sânge. Au fost create să distrugă infecțiile cu paraziți. În prezent, nu prea mai au cu ce să se ocupe. În mod anormal, se ocupă cu reacțiile alergice.
Dr. Brîndușa Petruțescu, medic primar alergolog: „Noi trăim foarte bine fără eozinofile. Pe vremuri ne ajutau pentru că parazitozele erau foarte frecvente, dar, odată cu igiena și cu schimbarea mediului, parazitozele au devenit mult mai rare. Pe vremuri, la țară, toată lumea avea limbrici. Ele au fost deturnate, deci putem trăi foarte bine fără eozinofile. Sunt pacienți cu astm sever, la care reducem la zero eozinofilele, și sunt foarte bine, respiră, nu mai fac crize de astm. Aceste eozinofile le atacau plămânii, în loc să atace paraziții”.
Acum paraziții intestinali apar rar. A crescut însă numărul alergiilor.
Teoria igienei, dezvoltată acum mai bine de 30 de ani, ne spune că, din cauza dezinfectantelor și a igienei exagerate, sistemul imunitar uman a fost bulversat. De aceea, copiii trebuie lăsați să se murdărească, să se joace cu nisip și cu pământ. Să pună mâinile în gură. Infecțiile cu limbrici în prima copilărie îi protejează de boli alergice și de boli autoimune. Paraziții intestinali conțin proteine asemănătoare cu cele din arahide. Cei care fac infecția nu vor dezvolta alergie la alune.
Cele mai multe celule imune se află în tubul digestiv. A doua cea mai numeroasă armată verifică permanent aparatul respirator. Poluarea asociată orașului, la care, din nou, nu suntem adaptați, produce inflamația mucoasei respiratorii. Și tot orașul concentrează mai multe virusuri, care intră pe poarta respiratorie.
La un alergic, găsesc deja aparatul respirator inflamat.
Dr. Brîndușa Petruțescu, medic primar alergolog: „Ar trebui ca toți alergicii să se vaccineze, e foarte important pentru că, din cauza inflamației alergice, sunt mai receptivi la orice virus și astmul se poate exacerba din cauza unei gripe, deci luăm măsuri de precauție și ne vaccinăm”.
Inflamația alergică e controlată prin imunoterapie, și nu prin medicamente, care reduc doar simptomele. De exemplu, picături de nas:
Dr. Adina Popescu, medic primar ORL: „Dintr-o săptămână, cel puțin 10 pacienți vin cu această rinită iatrogenă, dată de picături. Cel puțin 10, dar e puțin 10, sunt mai mulți care vin cu aceste dependențe de picături, sunt substanțe extrem de agresive și primele recomandate la farmacie”.
Picăturile vasoconstrictoare împiedică sângele să circule normal în nas. Alterează însă apărarea locală. Din nou, așa apar infecții respiratorii mai des. În plus, inflamația alergică persistă.
