(P) Dr. Filip Zarma: De ce un hub oncologic schimbă complet traseul pacientului oncologic

Cancerul rămâne una dintre cele mai complexe provocări ale sistemului medical contemporan, iar pacienții oncologici se confruntă nu doar cu boala, ci și cu un traseu medical adesea fragmentat, anevoios și copleșitor. Peste 100.000 de români sunt diagnosticați anual cu cancer; înregistrările până în septembrie 2024 indicau 564.764 pacienți, în creștere cu 2 % față de anul anterior. În 2023 s-au înregistrat 56.216 decese cauzate de cancer, iar OECD estimează 18.700 de decese premature anual, adică 1 din 5 decese premature, drept consecință a bolii.

În România, cancerul rămâne a doua cauză de deces (≈ 19 % din total). Acest context subliniază necesitatea unor centre oncologice integrate — HUB‑uri care combină diagnostic rapid (inclusiv AI/imagine în timp real), tratamente adaptate molecular, urmarire multidisciplinară și acces la ghiduri europene (ESMO/NCCN).

Un astfel de model medical își propune să reducă timpul de la suspiciunea unei afecțiuni oncologice până la începerea tratamentului, să ofere planuri terapeutice personalizate și să faciliteze o urmărire medicală coerentă și continuă, în echipă multidisciplinară.

R: Este importantă viteza în diagnosticarea unui pacient cu cancer?

Citește și

(P) HIPEC oferă șansă la viață pacienților oncologici în stadiul 4

Bineînțeles, iar un hub oncologic este exact ceea ce are nevoie un pacient oncologic în detecția tratamentul și investigațiile necesare pe tot parcursul bolii sale. Totul începe de la suspiciunea de cancer, pentru care, în general pacienții se prezintă în primul rând la medicul de familie, uneori și la medicul specialist. Care mai departe le recomandă anumite investigații, atât imagistice, cât și de altă natură, mai mult sau mai puțin invazive. Iar tot traseul de la suspiciune până la un diagnostic de certitudine conține suficient de mulți pași, care pot pune pacientul în dificultatea de a găsi locul în care să facă programările necesare, care de multe ori se întind de la suspiciune și până la primul tratament, pe parcursul a câtorva luni de zile ori. În realitate, s-ar putea rezolva mult mai rapid dacă toate aceste servicii sunt făcute într-un singur loc. De aceea hub-ul oncologic este mult mai eficient decât modul în care se desfășoară lucrurile în multe situații. Sunt puține spitale sau hub-uri în România și chiar și în București, care să ofere toate serviciile integrate, de la o simplă endoscopie până la biopsie ghidată, CT, PET CT, RMN și tratamente de înaltă performanță, cum sunt cele de radioterapie, care necesită aparatură foarte, foarte scumpă și foarte specializată.

În general, primele simptome pot fi bineînțeles, în funcție de localizare. De exemplu, în sfera ORL pot simții, pacienții, uneori o senzație de corp străin sau răgușeală, care persistă mai mult de 3-4 săptămâni. În cancerul mamar, pacientele pot simți la atingere un nodul mai dubios ca și consistență și atunci este trimisă pacientul pentru investigații suplimentare. În cazul în care se observă ceva ce nu ar trebui să fie acolo, mergem mai departe către computer tomograf, RMN, PET CT și biopsii ghidate, iar apoi când toate aceste investigații sunt făcute, cazul se discută în comisii multidisciplinare și se decide parcursul cel mai bun pentru pacient. De multe ori este nevoie și de teste imunohistochimice și moleculare, poate și chiar teste genetice, pentru a adapta cât mai mult tot tratamentul, nu doar secvențe ale lui.

R: Cum ajuta imunohistochimia?

După ce se realizează biopsia, aceasta nu este întotdeauna suficientă. Biopsia și vizualizarea celulelor la microscop optic ce sunt necesare colorații speciale și tehnici speciale de imunohistochimie și biologie moleculară, prin care se analizează profilul exact al acelei tumori. De exemplu, un neoplasm mamar - tratamentul se bazează aproape exclusiv pe aceste teste, nu doar pe o biopsie simplă, astfel încât cel mai bun tratament poate fi prescris și administrat și în secvența corectă.

R: Uneori poate sunt necesare și testări genetice.

Absolut Nu neapărat în toate tipurile de cancer, dar în multe dintre ele poate fi necesară o testare genetică, care poate schimba parcursul întregului tratament sau chiar și secvențierea acestuia. Marea majoritate a tumorilor pot avea componentă genetică și atunci când vorbim de testări genetice, nu numai pacientul poate fi implicat, ci și rudele acestuia, tocmai pentru a oferi o șansă de detecție rapidă în cazul în care copiii paicentului ar fi predispuși genetic la aceleași tipuri de cancer.

R: De ce este importantă personalizarea tratamentului?

Noi nu tratăm o boală, tratăm un om și trebuie să ne raportăm și la celelalte boli pe care le are pacientul, dar și la comorbidități la vârstă, la toleranța de tratament, astfel încât în anumite situații, de exemplu, în neoplasmul rectal, în funcție de profilul biologic al celulelor, putem alege să facem chimioterapie ca prim tratament, după care radiochimioterapie și de abia după aceea, operația.Sau întâi radiochimioterapie, apoi chimioterapie și la urmă operația. Pentru a preveni fie riscul de metastază, dezvoltarea tumorilor secundare în alte organe, fie de a scădea cât mai mult riscul de recidivă locală. Aici luăm în considerare și vârsta și toleranța la tratamente mai agresive și efectiv ce ne spune biologia tumorii.

În urmă cu vreo 10 ani poate tratamentele păreau mult mai simple. Acum, în funcție de ceea ce găsim în micromediul celular și profilul biologic și imunohistochimic al tumorii ne ghidează destul de diferit tratamentele. De asemenea, la neoplasmele pulmonare una este un carcinom scuamos adenocarcinom și alta este microcelular. Cel microcelular este considerat potențial metastatic din start și atunci radioterapia nu se mai întinde pe 30 de zile de tratament sau chiar 35 și durata totală este scăzută și se fac 2 ședințe pe zi. Fiind o tumoră agresivă, ai șansa să tratezi de 2 ori pe zi și pacientul să aibă eficiență mai mare, iar apoi să poată urma mai repede alte tratamente.

R: Care este rolul radioterapiei într-un tratament personalizat?

Radioterapia de multe ori este una din secvențele tratamentului. Cred că peste 60 % din pacienți ajung să facă radioterapie la un moment dat. Ea completează celelalte tratamente de chirurgie și tratamente sistemice, chimioterapie, imunoterapie, terapii biologice și așa mai departe. Câteodată le poate înlocui. De exemplu, un pacient cu o tumoră pulmonară primară care nu poate fi operat pentru că are alte comorbidități care nu-i permitea anestezia generală. Se poate face radioterapie stereotactică și nu mai este nevoie de intervenția chirurgicală. De asemenea, radioterapia este folosită și în concomitență cu chimioterapia și oferă o șansă mult mai bună de tratament. Radioterapia adaptativă și personalizată, ca să zic așa, se referă și la adaptarea volumelor țintă în funcție de evoluția tumorii și răspunsul acesteia la tratamente.

R: Există o colaborare stânsă cu ceilalți specialiști? De exemplu cu oncologul, chirurgul, geneticianul.

Absolut. Discutăm fiecare caz în comisiile multidisciplinare, tocmai pentru a alege cel mai bun parcurs pentru fiecare pacient în parte. Mai ales dacă pe parcurs apar modificari. De exemplu, în cadrul unui tratament sistemic pentru neoplasm non metastatic, poate să apară o metastază sau 2 sau 3 metastaze. Și atunci ce este de făcut? Se rediscută cazul în comisie și adaptăm tratamentul pe parcurs, în funcție de răspunsul fiecărei tumori.

R: Într-un hub oncologic există tehnologie modernă, ajută aceasta la diagnostic și chiar la adaptarea tratamentului în timp real pentru pacient?

Este absolut obligatorie tehnologia modernă, iar la radioterapie este și foarte costisitoare. Nu este suficient să ai un accelerator liniar, performant, dacă nu-l poți dota cum trebuie și nu poți beneficia de toate softurile necesare pentru a trata pacienții așa cum trebuie. Un cost corect pentru un laborator bine dezvoltat atinge 10 milioane de euro pentru 2 acceleratoare. Întotdeauna există variante noi de a trata, tehnologii noi, software-uri noi. Trebuie să știi la ce se referă și cum poți să le folosești în funcție de ce pacienți ai. Cu tehnologiile potrivite, tratamentele sunt automat mult mai țintite, mult mai precise, mult mai personalizate, mai rapide și conferă o siguranță întregii echipe medicale și un rezultat excelent pacientului. Ne referim aici, inclusiv la tehnici 4 D de monitorizare a mișcărilor respiratorii și mișcările tumorii în corpul pacientului.

Atunci când anatomic se modifică ceva, noi observăm asta la fiecare ședință de tratament și putem calcula exact cum se modifică distribuția dozei în acea zi și dacă este necesară resimulare sau refacerea planului de tratament. Înainte să apară aceste tehnologii sau să poată fi disponibilă în România, se mergea de la prima până la ultima ședință pe același plan de tratament, poate unii mai adaptau la mijloc. Într-o tumoră pulmonară, de exemplu, dacă aceasta scade în timpul tratamentului, trebuie readaptat tot. Și dacă nu ai tehnologia necesară, care să observe aceste lucruri noi, echipa pregătită să acționeze în momentul oportun, atunci ai iradiat prea mult sau nu ai iradiat ce trebuie. De aceea, tehnologia este extrem de necesară.

R: Cum se realizează urmărirea pacientului oncologic după ce a fost inițiat tratamentul într-un hub oncologic?

Cu ajutorul chestionarelor pe care le avem și a navigatorilor medical, toate deciziile pe care le ia Comisia Oncologică sunt transmise coerent și într-un mod bine organizat pacientului, astfel încât dacă un pacient are nevoie de investigații speciale – RMN, CT, PET CT etc - acesta este îndrumat imediat și se pot rezolva toate cam în maximum 2săptămâni, iar tot ce înseamnă urmărire atât pe parcursul tratamentului, cât și după tratament, se face în același context. Se stabilește un calendar foarte bine pus la punct de urmărire periodică, în funcție de fiecare caz în parte, avem niște protocoale foarte bine stabilite, tocmai pentru acest lucru și pe urmărirea intraterapeutică. Unde aveam 3 sau 4 specialiști din cadrul departamentului care urmăresc fiecare pacient în parte. Ulterior, în funcție de efectele secundare pe care le dezvoltă, avem o echipă multidisciplinară pentru tratamentul efectelor secundare. De exemplu, pentru radiodermita avem dermatolog, avem medici ORL pentru a videofibroscopie, pentru a urmări în timpul tratamentului cum evoluează tumorile, ecografii, radiografii, CT, RMN, orice este nevoie. Se coordonează totul prin manager de caz oncologic.

Aceste lucruri să urmăresc și după ce termină pacientă tratamentul, cu la un interval 2-4-6-8 săptămâni în care să revină la control. Se recomandă anumite investigații și avem grijă ca pacientul să le poată face fără să depună prea mult efort. În cadrul HUB-ului oncologic și, mai ales având o echipă specializată pe pacient chiar, reușim să facem lucrurile acestea mult mai ușor și pacientul să să ajungă la tratament mult mai rapid, fără eforturi speciale. El știe că tot ce are de făcut este în aceeași clădire.

R: Aceste lucruri ajută și la îmbunătățirea relației dintre medic și pacient?

Cu siguranță. Pacientul are nevoie de ajutor din mai multe puncte de vedere, insclusiv suport psihologic. El este într-o perioadă dificilă, care implică multe investigații și teste și analize. Atunci când vede că medicul cu care a stat de vorbă îl poate ajuta cu atâtea lucruri este mult mai liniștit. Este mult mai încrezător și asta îi de o stare de bine, poate inclusiv să treacă mult mai ușor peste depresii și anxietăți, astfel încât tot tratamentul este mult mai bine primit și de ce nu și mai eficient.

Cel mai important este ca paicentul să înțeleagă că nu sunt singur în acest drum. Este un diagnostic dificil, dar diagnosticul de boală oncologică, diagnosticul de cancer nu mai este atât de fatal cum era înainte. Tratamentele au evoluat foarte mult, tehnica a evoluat foarte mult, dispunem de cele mai înalte metode de tratament, cele mai performante aparate și cei mai dedicați specialiști în acest sens.

Sfatul meu este să se intereseze de un HUB oncologic, în care poatet beneficia de o astfel de echipă multidisciplinară, care să îl ajute cu absolut orice complicație și orice investigație de care are nevoie. . 

Articol recomandat de sport.ro

Acuzații grave! Englezii susțin că grupa în care poate ajunge România la Mondial a fost măsluită