Mămăliga face bine la piele și la vedere, iar conținutul mare de fibre o recomandă pentru problemele de tranzit intestinal
Mămăligă cu brânză și smântână, tochitură cu ou ochi și mămăligă, tocăniță de ciuperci cu mămăligă sau pește prăjit cu mujdei de usturoi și mămăligă.
Bunicii noștri mâncau zilnic mămăligă, iar făina o păstrau pentru pâine și cozonaci ca fiind o sărbătoare. Mai nou pâinea a devenit banală sau chiar periculoasă. Dacă tot îngrașă și are gluten, ce ați zice de o întoarcere la mămăligă?
Fie că vorbim de grâu, secară, orez sau porumb, toate cerealele conțin aceiași nutrienți de bază: 75% amidon, 1-5% proteine vegetale, urme de grăsimi, vitamine din grupul B și fibre (în funcție de cantitatea de tărâțe). Și caloriile sunt aceleași, în medie 250kcal/100g. Toate cerealele îngrașă la fel, elementul care face diferența este prezenta glutenului, o proteină din grâu și secară, care lipsește în orez și porumb. Glutenul devine elastic în contact cu apa, prin urmare făina poate fi frământată, crescută și transformată în toată gama de produse de panificație și patiserie, de la pâine și cozonac, la pateuri și biscuiți. Din orez și porumb nu putem face decât turtițe sau pufuleți.
Ca și făina, mălaiul face parte din categoria glucidelor lente, conține amidon care se absoarbe treptat în sânge și ne ține de foame trei, patru ore. Într-o farfurie ideală mămăliga ocupă 1/4 din suprafață și este garnitura perfectă pentru carne, pește, brânză sau ouă. Este o alternativă sănătoasă la pâine, paste făinoase, orez sau cartofi, ne scapă de balonare, dar îngrașă la fel. O felie de mămăligă este echivalentă cu o felie de pâine și are 70-80kcal.
Dacă vorbim despre mămăliga caldă, socotiți trei linguri pentru o felie.
Singurul minus pe care-l are porumbul este deficitul în niacină (vitamina B3), ca urmare o alimentație bazată exclusiv pe mămăligă ducea în trecut la pelagră. Boala se caracterizează prin ulcerații cutanate, diaree și anemie și se tratează cu suplimente de niacină numită și vitamina PP (pelagro-preventivă). Vitamina B3 există și în ciuperci, pește, ouă și lapte, deci e greu de crezut că mai pot exista carențe.
Dacă vorbim despre beneficii, porumbul conține mulți carotenoizi, de unde și culoarea galbenă. Acești pigmenți vegetali cu rol antioxidant sunt materie primă pentru sinteza vitaminei A. Mămăliga face bine la piele și la vedere, iar conținutul mare de fibre o recomandă pentru problemele de tranzit intestinal.
Știați că o alimentație bogată în porumb crește sexualitatea și libidoul? Consumul regulat de mămăligă are efect pe neurotransmițători cerebrali, scade serotonina și crește dopamina, deci produce stimulare nervoasă și excitare.
În boabele de porumb și în cele de soia există steroli vegetali, substanțe care au o structură similară cu colesterolul uman. Ei nu sunt recunoscuți de organism și nu pot fi absorbiți din intestin, însă blochează locul de absorbție pentru alte grăsimi alimentare. Rezultatul? Scăderea cantității de grăsime și colesterol care provine din dietă, cu efect pozitiv asupra nivelului de colesterol din sânge.
Dincolo de argumentele nutritive, nu trebuie să uităm de gust: lângă sărmăluțe, tochitură, cârnați afumați sau telemea sărată, merge de minune o mămăligă galbenă ca un soare, iar dacă s-a răcit, trebuie tăiată în felii și pusă la grătar alături de bucăți de carne împănată, așa cum ne învață tradițiile noastre culinare! Poftă bună!
.webp)
