Se ia însă din alimente diverse și nu din dulciuri. Consumul crescut de zahăr se asociază cu creșterea grăsimilor în sânge.

Dr. Steluța Boroghină, medic primar pediatru, IC Fundeni: „Enorm de mulți copii mănâncă aproape continuu, mai ales dulciuri, ciugulesc și nu stau la masă efectiv, și crește rezistența la insulină. Insulina asta se revarsă continuu și, la un moment dat, organismul, receptorii, nu mai reacționează cum trebuie și atunci e mai greu să slăbești. De aceea și procesul yoyo – ai slăbit, te-ai îngrășat, până la urmă ți-ai zăpăcit insulina și organismul nu mai reacționează la ea cum trebuie”.

Vrea dulciuri? După masă, poate să guste. Dar mesele complete se iau la interval de 3–4 ore. Este prima regulă din educația alimentară a unui copil.

Dr. Steluța Boroghină, medic primar pediatru, IC Fundeni: „De asta e bine să fie pauze între mese. 3 ore–4, în care își fac digestia, dai timp și microbiomului să digere tot ce e de digerat și să ajungă fibrele alea în colon. La copii nu se face dietă, ci program alimentar și îi resetăm, apropo de cum mănânci. Copiii slăbesc destul de repede”.

Între mese, copilul trebuie învățat să bea apă. Nu sucuri dulci, nu orice fel de mâncare, care poate fi ușor ronțăită. Din mâncarea corectă, la intervale de 3–4 ore, se reduce și cantitatea de dulce cerută de copil. Ce înseamnă mâncare corectă?

Dr. Steluța Boroghină, medic primar pediatru, IC Fundeni: „Corect înseamnă 30 de legume diferite într-o săptămână. Înseamnă foarte multe fibre – fructe integrale cu coajă, înseamnă legume. E perfect adaptat să mănânce proteine și, la vârsta lor, e nevoie și de grăsime, dar grăsimile bune nu sunt fast-food și gogoși. Grăsime înseamnă avocado, un pește gras, măsline, ulei de măsline, înseamnă și unt”.

De ce să aibă legume integrale la fiecare masă? Conțin fibre. Odată ajunse în colon, celulele intestinale secretă un hormon, numit GLP1. Industria farmaceutică l-a copiat și așa au apărut medicamentele care intră în tratamentul obezității, al diabetului ori al bolilor cardiovasculare. Hormonul GLP1, produs în intestin după ce mănâncă fibre, spune și hipotalamusului din creier să regleze foamea. Așadar, nu mai suferă de foame toată ziua.

Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: „Acest GLP1 reglează foarte bine acest mecanism de foame și sațietate, de descărcare de insulină. Acest GLP1, prin butirat, spune ficatului: nu mai vreau să formez glucoză, deja avem glucoză”.

Mergeți la medic să primiți program alimentar. Un copil obez e mai complicat decât un adult obez.

Corespondent Știrile ProTV: „Prea multă mâncare în copilărie înseamnă că acel copil va forma mai multe celule grase. Iar aceste celule rămân pentru toată viața. Ce înseamnă asta? Copilul cu obezitate devine adult predispus la obezitate, chiar dacă slăbește la un moment dat în viață, spun medicii”.

De aceea, dacă are doar 1–3 kilograme în plus, mergeți la medic să preveniți creșterea celulelor grase.