Hipertensiunea netratată afectează ficatul.

Și invers, odată ce ficatul e afectat, apar mai repede boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune.

Pentru că totul se leagă în interiorul nostru. Haideți să vedem care sunt cele mai importante legături din organism, de care depinde speranța de viață.

Colesterol rău, LDL colesterol, trigliceride.

Citește și
Câtă apă trebuie să bem zilnic și din ce alimente ne hidratăm. Rolul lichidelor în organism
Câtă apă trebuie să bem zilnic și din ce alimente ne hidratăm. Rolul lichidelor în organism

Aceste analize sunt crescute? Peste 80% dintre oamenii care au grăsimile din sânge crescute fac și ficat gras, adică steatoză hepatică. Nu există simptome clare la început.

Ne explică profesor universitar doctor Laura Iliescu, la ce să fim atenți.

Laura Iliescu, doctor medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Nu are simptome clare, adică oboseală, dar te gândești că n-ai dormit bine. Dar dacă apar și altele – o jenă în hipocondrul drept sau o senzație de presiune și chiar o depresie poate să apară – ai de fapt tulburări de memorie, ai momente în care ești total nemulțumit de ce se întâmplă cu tine. Ar trebui, la un om care a fost echilibrat până atunci, să fie un semn de întrebare.”

Încărcarea cu grăsime a ficatului începe cu rezistența la insulină.

Laura Iliescu, doctor medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Insulina nu își mai face treaba în țesuturi în periferie și atunci această glicemie permanent crescută și această lipsă de acțiune a insulinei, pentru că nu e lăsată să își facă treaba, duce la inflamație în organism. Și această inflamație duce la accidente vasculare, infarct, hipertensiune arterială, depunere de grăsime în ficat, chiar afectare renală.”

Aveți hipertensiune, aveți nevoie de investigarea ficatului cu analize de sânge și ecografie.

Și invers – aveți ficat gras, aveți nevoie de măsurarea tensiunii, de EKG, de control la cardiolog o dată pe an.

Grăsimile din sânge sunt crescute. Ori glicemia e crescută. Măsurați-vă și circumferința abdominală, chiar dacă nu aveți kilograme în plus.

Ne măsurăm înălțimea. Să spunem 175 de centimetri. Se împarte la 2: 87,5 centimetri – cel mult trebuie să aibă circumferința abdomenului. Aceasta ca să nu sufere vasele de sânge, inima, ficatul sau pancreasul.

Laura Ene, medic primar diabet și boli de nutriție: „Dacă lucrurile astea ies din decor, atunci trebuie făcută o glicemie. Orice glicemie care sare de 100 dimineața, pe nemâncate, prezintă un risc de a dezvolta diabet. Glicemiile între 100 și 125 pun diagnosticul de prediabet, de toleranță alterată la glucoză.”

De ce ne arată circumferința abdominală, în afara standardelor medicale, dacă avem ficat gras sau boli cardiovasculare?

Laura Iliescu, doctor medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Această obezitate abdominală ce traduce? Traduce gradul de încărcare cu grăsimi din ficat, pancreas, rinichi, vase și este standardizată. Există persoane care nu sunt obeze, dar au depunere de grăsime – arată burțica – și există această corelație cu grăsimea dintre organe.”

LDL colesterol, trigliceridele din sânge, glicemia – toate acestea se măsoară anual. Ecografia de abdomen se face anual pentru că arată structura ficatului.

Dacă ficatul are grăsime, crește automat riscul bolilor cardiovasculare. Există medicamente pentru stadiile ficatului gras, care se combină cu mișcare și regim alimentar.

Ficatul își revine, dacă nu e grav afectat.