Fumatul este cel mai mare risc de a dezvolta cancer. Ce trebuie să facem pentru a depista la timp această boală cruntă
Ne uităm și la auto-poluare. Adică la fumul de tigară. Nu lovește doar cavitatea orală și plămânii, ori vasele de sânge. Este principalul factor de risc pentru colon, de fapt, pentru porțiunea terminală a colonului.
Explicăm cum acționează fumul de țigară, după ce a trecut prin toate filtrele organismului uman.
Ultima porțiune a intestinului se numește colon. După ce trece de toate filtrele, fumul de țigară ajunge la celulele acestui organ. Ne explică profesorul Schmitz Winnenthal.
Prof. dr. Schmitz Winnenthal, medic chirurgie oncologică: „Fumatul este cel mai mare risc de a dezvolta cancer. Este un obicei care deteriorează informația genetică din celule. Acestor defecte genetice, fumatul le adaugă hipoxia, adică lipsa oxigenului. Înseamnă că, fără oxigen, celulele vor fi supuse unui stres foarte mare, și reacționează ca atare la stres. Fumatul este un obicei stupid. Îți face sănătatea praf și este foarte scump. Și în Germania este foarte scump”.
Profesorul german operează un pacient român de 33 de ani, fumător. Orice intervenție la colon trebuie să controleze nervi importanți.
Prof. dr. Schmitz Winnenthal, medic chirurgie oncologică: „Nervii din zonă controlează funcția vezicii urinare, funcția de defecție, funcția sexuală, și nu doar nervii trebuie păstrați, ci și restul organelor - prostată, mușchii pelvini”.
Tumorile din ultima porțiune a colonului numită rect sunt cel mai dificil de operat. Suntem în timpul unei intervenții minim invazive, care păstrează regiunea anatomică funcțională.
Dr. Octavian Popescu, medic chirurgie colorectală: „Tehnic conține două aborduri: abord transanal și un abord trans abdominal, prin burtă. Sunt două echipe. După această operație putem reface continuitatea colonului, capătul de sus al rectului va fi adus jos și va fi prins, pacientul poate să aibă o viață cu un tranzit normal, poate avea scaun pe cale normală, nu într-o pungă”.
Protejăm colonul prin educație fizică, mers pe jos zilnic. În interiorul colonului găsim mușchi netezi. Au o mișcare permanentă. Mișcarea lor e activată de mișcarea întregului corp.
Prof. dr. Schmitz Winnenthal, medic chirurgie oncologică: „Mișcarea protejează. De ce? Țesuturile sunt bine vascularizate. Circulația fiind bună, aduce oxigen fiecărei celule și nu o ține în condiții de stres, ci în condiții normale. Aceasta e un lucru care protejează celulele”.
Tot prevenție activă înseamnă fibrele din alimentație, conținute de vegetale. Constipația, care se prelungește, are nevoie de sfat medical. Sângerările trebuie investigate, dar chiar dacă nu aveți simptome, colonul trebuie investigat de rutină, prin colonoscopie. Aceasta, deoarece eventualele tumori nu dor.
Dr. Octavian Popescu, medic chirurgie colorectală: „Cea mai mare parte a pacienților noștri au această problemă. Sângerează și dau vina pe hemoroizi. Și când se face o colonoscopie, se vede că nu hemoroizii sunt problema. Le e frică să mergă la medic, pentru că e o zonă tabu, dar trebuie să ne învingem această frică”.
La 50 de ani, o persoană din patru are polipi în colon. Sunt formațiuni nepericuloase care, însă, trebuie eliminate în timpul colonoscopiei. Se face cu anestezie. Chiar dacă polipii sunt benigni, nepericuloși când apar, aceștia au cel mai mare risc de transformare în cancer. De aceea, trebuie scoși înainte de transformarea în cancer. Acesta se face în timpul colonoscopiei de rutină.
Nu avem program național pentru cancerul de colon, așa că investigația se face de rutină, doar la cerere.
