Ficatul nu își dorește „petreceri culinare” în fiecare zi. Care este explicația, la „Doctor de Bine”
De ce să nu facem o „petrecere culinară” în fiecare zi? Pentru că organul care conduce toate grăsimile din organism, ficatul, nu și-o dorește.
Tot ce vrea se referă la cantitate. Mică, în fiecare zi. Dacă nu respectăm asta, apar pagubele sub forma grăsimii dintre organe interne. Explicații, la „Doctor de Bine”.
Andreea Groza: Carnea aduce preponderent grăsimea numită colesterol. Brânzeturile aduc preponderent grăsimile numite trigliceride. Vorbim despre două tipuri de grăsimi, pe care le gândește ficatul. Mergem pe calea acestora.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Ficatul răspunde de toate grăsimile din organism. Peste 1.000 de tipuri diferite de celule găsim în această uzină. Cum îl ajutăm activ? Prin hrană moderată în cantitate, moderată în grăsimi. Zilnic!
Alimentele ajung în intestinul subțire. Grăsimea din hrană face în intestin molecule bogate în trigliceride. Le numim chilomicroni.
Ne explică membrul Academiei Române, Anca Sima.
Acad. dr. Anca Sima, Institutul de Biopatolgie Celulară: „Ce fac acești chilomicroni? Se duc direct în ficat. Acolo este prima stație de prelucrare a acestor lipide”.
Ficatul pune la bătaie enzime specializate să se lupte cu grăsimile din hrană, dar când mâncăm prea multe, într-o masă grasă, de exemplu, grăsimea nu mai este prelucrată bine.
Acad. dr. Anca Sima, Institutul de Biopatolgie Celulară: „Ce s-a constatat? Aceste enzime, în momentul în care crește nivelul lipidelor în sânge, al trigliceridelor și colesterolului, încep să scadă în activitate. Și, atunci, nu mai este prelucrată această toată grăsime și rămâne în circulație, și se tot plimbă prin sânge, pe la alte organe și acolo e preluat puțin, ce rămâne nepreluat e luat de ficat de hepatocite”.
De principalele celule din ficat. Devin albicioase. Celulele atacate de grăsime cer ajutor. Îl primesc de la sistemul imunitar, dar apare inflamația. Apare boala numită steatohepatită. Apoi, devin fibrozate. Apare boala numită ciroză hepatică, ficat nefuncțional.
Ficatul plin cu grăsime sau ficatul gras. Din acesta, grăsimile pleacă în celule de depozit. Țesutul gras. Vedem un țesut plin de vase cu sânge. Odată bombardat cu grăsimea din ficat, cere și el ajutor. Sistemului imunitar. Și îl primește. Apare inflamație. Și haos.
