Temperaturile ridicate forțează inima să pompeze mai mult sânge. Aceasta doarece accelerarea ritmului cardiac răcește organismul. Pentru a preveni suprasolicitarea cardiacă, deshidratarea severă, tensiunea arterială anormală și accidentele vasculare, este esențial să evitați expunerea directă la soare. De asemenea, hidratarea constantă devine vitală. Vedem cum protejăm inima de caniculă, alături de dr. Aniela Popescu, medic specialist cardiolog.
Andreea Groza: De ce suferă sistemul cardiovascular în timpul temperaturilor extreme?
Dr. Aniela Popescu: Inima suferă fie că suntem perfect sănătoși, fie că avem o boală cardiovasculară. După 35 de grade Celsius, inima e forțată să pompeze mai mult sânge, debitul cardiac crește cu 2-4 litri pe minut. Frecvența cardiacă crește odată cu creșterea fiecărui grad al temperaturii corporale. Frecvența cardiacă crește cu 8-10 bătăi pe minut doar prin expunere la căldură. Pacienții cu insuficiență cardiacă, cu hipertensiune, pacienții cu afecțiuni coronariene au mecanismele de adaptare la temperatură afectate. Iar bolile se pot decompensa, adică nu își mai controlează bine boala cronică nici cu ajutorul medicamentelor.
Andreea Groza: Și atunci ce facem în timpul verii?
Dr. Aniela Popescu: Bem apă constant, fără să simțim sete. Când simțim sete, suntem deja deshidratați. Un pahar pe oră. Pur și simplu bem. Nu bem apă de la frigider, sub 5 grade Celsius pentru ca poate apărea un reflex vasovagal cu scăderea frecvenței cardiace și cu scăderea tensiunii arteriale. Reflexul vasovagal este cea mai frecventă cauză a leșinului.
Andreea Groza: În afară de căldură, ce ne deshidratează?
Dr. Aniela Popescu: Alcoolul crește diureza, adică producția și eliminarea urinei. Cafeaua în exces deshidratează, mesele bogate în proteine deshidratează. Expunerea la aerul condiționat dehidratează pentru că avem pierderi insesizabile de apă prin respirație și prin tegumente. Și băuturile dulci deshidratează.
Andreea Groza: Care e mecanismul prin care o băutură dulce deshidratează?
Dr. Aniela Popescu: O băutură dulce aduce o cantitate mare de zahăr dintr-o dată, care se absoarbe rapid. În intestin, zahărul folosește multă apă pentru a fi absorbit. Apare o redistribuție a volumului circulator. Pe de altă parte, zahărul crește producția de insulină, iar hormonul insulină declanșează vasodilatația, adică apare hipotensiunea. Ne moleșim.
Andreea Groza: Când ne deshidratăm, crește riscul de face cheaguri de sânge în vase. De ce?
Dr. Aniela Popescu: Facem o comparație între apă și miere fluidă. Când ne deshidratăm, sângele devine ca mierea și curge mai greu. Dacă avem deja o îngustare a arterelor cauzată de ateroscleroză, dacă avem plăci de colesterol formate, prin această îngustare, sângele mai vâscos din cauza deshidratării poate forma cheaguri. Este motivul pentru care crește riscul infarctului de miocard, al accidentului vascular cerebral.
Andreea Groza: De ce să nu alegem vara mese bogate în grăsimi?
Dr. Aniela Popescu: Pentru că 20-25% din volumul circulator va fi distribuit spre sistemul digestiv. Scade aportul de sânge de la nivel cerebral. Apare amețeala. Vara, se consumă 4-5 mese mici pe zi. Și avem grijă să consumăm legume și fructe zilnic. De ce?
Legumele și fructele nu au doar fibre excelente pentru nivelul inflamației din organism. Conțin minerale, adică electroliți. Pentru o bună funcționare a sistemului circulator, avem nevoie de apă plus electroliți, dar nu din soluții pentru sportivi, ci din apă plus aport mare de legume. Mineralele nu se distrug prin fierbere, așadar o supă conține foarte multe minerale și e recomandată vara.
Andreea Groza: Dacă vorbim despre hipertensiune, cum să fim atenți la hidratare?
Dr. Aniela Popescu: Unii pacienți cu hipertensiune iau medicamente din clasa diuretice. Aceștia pot avea o scădere importantă de electroliți vara. Apare riscul aritmiilor. Ar trebuie să meargă le medic și medicul să le prescrie un supliment cu magneziu și potasiu.
Andreea Groza: Dacă vara ne gândim să mergem la plajă, cum ne protejăm sistemul cardiovascular?
Dr. Aniela Popescu: Vara alegem dietă mediteraneană, adică pește, pui fără piele, legume, fructe, cereale integrale și ulei de măsline. Apoi, de la 9 dimineața până la orele 18, e un interval critic pentru inimă. Inima participă activ la termoreglare, crește debitul cardiac cu 2-4 litri pe minut. Dacă apare deshidratarea, inima pompează mai puternic. Așadar, activitățile fizice intense se fac, în aer liber, înainte de 8.30 și după orele 19 seara.
Pe plajă, ar fi bine să stați sub umbrelă. Și să nu vă aruncați în apă rece pentru că pot apărea spasme la nivelul vaselor coronare, cele care hrănesc inima. Pe de altă parte, capul trebuie acoperit tot timpul. Pielea capului e bine vascularizată, stratul de grăsime foarte mic, vasele de sânge expuse. Există risc de supraîncălzire, crește presiunea intracraniană la căldură, cresc hormonii de stres, crește tensiunea arterială, crește frecvența cardiacă. Da, aveți nevoie de pălărie sau șapcă. Pe scurt:
· Vara, e recomandată activitatea fizică, dar înainte de 8.30 și după orele 18.
· Vara, aveți nevoie de apă oră de oră, fără să apară senzația de sete.
· Capul se acoperă cu pălărie sau șapcă pentru că altfel crește presiunea intracraniană.
· Vara, se iau 4-5 mese mici, ideal dietă meditaraneană.
· Medicamentele pentru bolile sistemului cardiovascular se iau cu strictețe.
· Dacă luați diuretice pentru hipertensiune, avem nevoie de supliment de magneziu și potasiu, recomandat de medicul dumneavoastră.
Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.
