Dr. Monica Schifirneț, despre cum educăm sistemul imunitar în direcția corectă

Andreea Groza: Din primii ani de viață, cum se construiește corect sistemul imunitar al copilului?

Dr. Monica Schifirneț: „De când copilul este foarte mic, trebuie expus mediului natural- în zonele rurale. Va crea o toleranța față de factorii de mediu. Nu ne ferim de virozele respiratorii banale din copilărie. Acestea ajută sistemul imunitar să se dezvolte într-o direcție normală. Lăsăm copilul să se joace cu un animăluț de casă. Copiii cu frați, care își împrumută lucruri, mănâncă la comun, de asemenea sunt mai puțin predispuși alergiilor. Sistemul imunitar în formare învață astfel să lupte într-o direcție corectă, impotriva virusurilor și bacteriilor patogene. Dacă luptă în direcția greșită – apar alergii ori boli auto-imune”.

Andreea Groza: Cum apar alergiile?

Dr. Monica Schifirneț: „Există persoane cu un teren genetic favorabil. Mai întâi, apare o sensibilizare alergică. Se formează în organism niște anticopri specifici, numiți IgE. Și inflamația alergică. Aceasta nu se termină. Noi ne expunem la alergen, sistemul imunitar luptă. Inflamația va determina, la un moment dat, manifestări de boală alergică – rinită alergică, conjunctivită, urticarie, dermatită atopică, astm alergic. Persoanele predispuse au, frecvent, primelele manifestări între 2 și 5 ani. Dar alergiile pot apărea pe tot parcusul vieții, prin expunere la concentrații mari de alergeni. Așa se întâmplă la expunerea la polenul ambroziei. Și așa se întâmplă dacă în casă vă expuneți la concentrații mari de acarieni și mucegaiuri. Praful de casă este biologic activ. Vezi ce înseamnă!”

Citește și

Măselele de minte apar între 17 și 21 de ani și, dacă se îmbolnăvesc, medicii recomandă extracția. De ce tratamentul nu este indicat

Andreea Groza: Ce înseamnă praful de casă?

Dr. Monica Schifirneț: „Praful de casă este biologic activ, conține mucegaiuri și acarieni. Nu doar îl aspirăm sau îl ștergem, ci gândim tot spațiul de locuit împotriva prafului. Cum? Igiena privește toate suprafețele mari – tavan, pereți, podea. Au nevoie de produse antimucegai. Acarienii și sporii mucegaiurilor se ridică în aer și se depun pe spații, unde nu sunt deranjați. Iar pereții pot fi astfel de spații, dacă nu îi igienizați frecvent. Umiditatea din cameră- sub 50%. Geamul deschis cât mai des. Lângă geamurile termopane pot apărea mucegaiuri. Odată apărute, se aspiră, apoi peretele se vopsește. Covoarele sunt obiecte mari, în care se dezvoltă acarieni și mucegaiuri - se apiră sau se evită, mai ales în dormitor. Când afară e umiditate crescută, nu deschidem geamurile ca să nu creștem inutil umiditatea din casă”.

Andreea Groza: Pe lângă măsurile de igienă, de ce nu lăsăm inflamația să perpetueze?

Dr. Monica Schifirneț: „Măsurile corecte de igienă ne ajută să reducem expunerea la alergen. Pe de altă parte, reacțiile alergice, odată apărute, trebuie tratate. De fapt, noi ținem în control asfel inflamația. Inflamația persistentă cronică determină modificări structurale în organul în care apare. Luam exempul plămânului și exemplul astmul alergic neținut în contol. Înseamnă că inflamația va determina structuri fibrotice, adică cicatrici”.

Andreea Groza: Prin cicatrici nu putem respira.

Dr. Monica Schifirneț: „Da, în felul acesta se reduce capacitatea respiratorie a plămânului. De aceea, odată apărute reacțiile alergice, avem nevoiede tratament. Și de măsuri de reducere a expunerii la alergen. În casă, avem nevoie de curățenie făcută în beneficiul sistemului imunitar”.

Citește și: Fenomenul testării virginității la cerere, anchetat de Avocatul Poporului. Renate Weber: „Este odios” 

Articol recomandat de sport.ro

„Nu ai fost fair-play, prieteno!” Sorana Cîrstea, reacție vehementă față de Naomi Osaka, după eșecul de la Australian Open