Temperaturile ridicate forțează inima să pompeze mai mult sânge. Aceasta doarece accelerarea ritmului cardiac răcește organismul. Pentru a preveni suprasolicitarea cardiacă, deshidratarea severă, tensiunea arterială anormală și accidentele vasculare, este esențial să evitați expunerea directă la soare, în orele de vârf termic. De asemenea, hidratarea constantă este vitala. Vedem cum protejăm inima de caniculă, alături de dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog.
Andreea Groza: De ce vara este un anotimp agresiv pentru sistemul cardio-vascular?
Dr. Ștefan Busnatu: Vara apare frecvent deshidratarea. De aceea, consumăm lichide tot timpul, fără să simțim nepărat sete. Dacă ne deshidratăm și sub căldură constantă, apar fluctuațiile de tensiune arterială, scade volumul de sânge circulant, pot apărea sincopele, leșinul. Când pierdem apă prin transpirație, pierdem și minerale sau electroliți, iar pierderea mineralelor numite magneziu și potasiu provoacă aritmii. Aceasta deoarece mineralele determină mușchiul cardiac să aibă contracții eficiente.
Andreea Groza: Cum scade tensiunea arterială la temperaturi mari?
Dr. Ștefan Busnatu: Corpul nostru încearcă să scape de căldură. Va dilata vasele mici, din suprafața pielii. Simultan, scade volumul de sânge circulat pentru că pierdem apă din transpirație. De aceeea, bem apă pur și simplu, fără să ajungem la sete.
Și, cu atât mai mult, trebuie să bea apă constant cei care iau tratament anti-hipertensiv. Medicamentele anti-hipertensive, numite diuretice, dar și cele care dilată vasele, predispun la scăderea periculoasă a tensiunii, dacă nu beți apă. Andreea Groza: Și dacă stăm în aer condițional, la 16-17 grade, și ieșim în caniculă la 38-40 de grade?
Dr. Ștefan Busnatu: E vorba de un șoc termic. Dacă apar simptome deranjante, e un motiv să veniți la cardiolog, să faceți un control. Aceste șocuri termică pot arăta fragilitatea inimii.
Andreea Groza: Cum facem mișcare vara?
Dr. Ștefan Busnatu: Face mișcare, când nu e foarte cald afară. Și nu facem mișcare intensă, dacă avem o infecție virală, o viroză. Sau avem în familie un membru cu o viroză. Aceasta deoarece inima suprasolicitată la efort, va face inflamație. Orice mușchi suprasolicitat face inflamație. Inflamația e terenul perfect unde să se instaleze un virus. Dacă facem viroză și menținem effort fizic mare, e posibil să ajungem la pericardită, adică infecție a săculețului în care stă inima.
Andreea Groza: De ce să nu avem mese copioase vara?
Dr. Ștefan Busnatu: Sângele se duce masiv spre piele să ne răcească. La mese copioase, se duce masiv și spre sistemul digestiv. Și nu mai ajunge suficient la creier. Si pot apărea amețeala, leșinul.
Andreea Groza: Când transpirăm, pierdem și sodiu, un mineral esențial. Cum gândim vara aportul de sare?
Dr. Ștefan Busnatu: Nu avem nevoie să suplimentăm sarea în timpul verii. Doar mâncând divers colorat (legume, fructe), ne asigurăm un aport bun de sodiu. Așadar nu creștem cantitatea de sare, pentru că pierdem sodiu, ci creștem doar cantitatea de apă. Aceasta conține în mod natural sodiu.
Pe scurt:
· Vara, consumăm jumătate de litru de apă la jumătate de oră, dacă mergem în aer liber.
· Nu suplimentăm sarea în mâncare pentru că pierdem sodiu prin transpirație.
· Dar suplimentăm apa, care conține în mod natural și sodiu.
· Nu facem mișcare în aer liber în orele de vârf termic (9-18).
· Dar facem mișcare și vara - dimineața devreme și seara.
· Nu mâncăm mese copioase, ci mese bogate în legume și fructe, cât mai divers colorate.
· Dacă suferim o viroză vara, nu facem mișcare intensă pentru că putem afecta inima.
Pentru și mai multe informații despre legătura dintre ficat și inimă, obiceiuri sănătoase zi de zi și prevenția bolilor cronice, urmărește Doctor de grijă by Doctor de bine pe stirileprotv.ro și pe VOYO.